Românii vor avea acces la noi medicamente compensate. Ce afecțiuni tratează

Criza bugetară din ultimii doi ani a afectat profund sistemul de sănătate din România, iar acest lucru a dus la întârzieri în accesul pacienților la tratamentele esențiale și la modificarea programelor naționale de sănătate. Ultima actualizare a listei medicamentelor compensate a avut loc în aprilie 2024, când au fost adăugate 28 de medicamente.

Noi medicamente compensate pentru români

Recent, în urma unei propuneri făcute de Ministerul Sănătății în luna septembrie 2024, Consiliul Economic și Social (CES) a aprobat completarea acestei liste, iar în 2025, pacienții vor avea acces la 21 de noi medicamente compensate, dintre care 16 sunt complet noi.

RomaniaTV

SUBIECTE ROMÂNĂ SIMULARE BAC 2025 EDU.RO. Subiectul care a dat bătăi de cap elevilor. Doi profesori corectează fiecare lucrare

Observatornews.ro

Subiecte la română, simulare Bacalaureat 2025. Notele se trec în catalog doar dacă vor elevii

Astfel, în două etape – pe 1 martie și 1 aprilie 2025 – vor fi introduse tratamente care vizează afecțiuni grave, iar majoritatea acestora sunt destinate tratamentelor ambulatorii și oncologice. Printre medicamentele care vor deveni disponibile, se numără Somapacitan, care va fi introdus în tratamentele ambulatorii pentru substituția hormonului de creștere la copii și adulți cu deficit de acest hormon. Acesta va fi compensat în proporție de 90%.

15:44, 17 Mar 2025

FOTO Pentru ce este bun Fiobilin. Care sunt posibilele reacții alergice

18:21, 12 Mar 2025

Milioane de pacienți din România și alte 15 state europene ar putea rămâne fără medicamente esențiale

În ceea ce privește tratamentele compensate integral (100%), vor fi introduse șapte molecule noi, dintre care cinci sunt complet noi și includ:

• Fenfluramină, indicată pentru tratamentul epilepsiei;
• Efgartigimod alfa, utilizată pentru miastenia gravis;
• Acid carglumic, prescris pacienților cu hiperamoniemie cauzată de boli metabolice;
• Finerenonă, destinată tratamentului bolii cronice de rinichi în faza predializă;
• Filgotinib, indicat pentru bolile inflamatorii intestinale;
• Upadacitinib, utilizat în tratamentul dermatitei atopice;
• Tezepelumab, prescris pacienților cu afecțiuni pulmonare cronice.

13 medicamente compensate integral

De asemenea, pentru pacienții incluși în programele naționale de sănătate vor fi introduse 13 medicamente compensate integral. Dintre acestea, 11 sunt destinate tratamentelor oncologice, inclusiv cabozantinib, durvalumab, tebentafusp și imunoglobulină umană.

Pentru bolile rare, vor fi incluse și două medicamente:

• Alfa-avalglucozidază, utilizat pentru tratarea bolii Pompe;
• Berotralstat, recomandat pacienților cu angioedem ereditar.

Medicamentele cu cel mai ridicat cost per pacient includ Tebentafusp, destinat tratamentului melanomului uveal, cu un cost anual de 3,79 milioane lei pentru aproximativ 25 de pacienți, și Finerenonă, utilizată în tratamentul bolii renale cronice, cu costuri între 4.197 și 8.395 lei pe an, estimându-se pentru 43.376 de pacienți.

Medicamente interzise femeilor însărcinate

Un studiu recent realizat în Danemarca a evidențiat posibilele efecte negative ale glucocorticoizilor asupra dezvoltării creierului copiilor expuși prenatal la aceste medicamente. Glucocorticoizii, cum ar fi prednisonul și cortizonul, sunt adesea prescriși femeilor însărcinate pentru a trata afecțiuni precum riscurile de naștere prematură și bolile autoimune sau inflamatorii. Totuși, cercetările sugerează că expunerea prenatală la aceste medicamente ar putea crește semnificativ riscurile de autism, ADHD, dizabilități intelectuale și tulburări de anxietate la copii. Studiul a inclus 1,1 milioane de copii născuți între 1996 și 2016 și a constatat o incidență mult mai mare a tulburărilor de dezvoltare și comportamentale în rândul celor expuși la glucocorticoizi.

Deși utilizarea acestor medicamente rămâne esențială în tratamentele pentru afecțiuni grave, cercetătorii subliniază necesitatea unor alternative mai sigure. În cazul femeilor cu afecțiuni autoimune sau inflamatorii, riscurile de autism și ADHD pot crește cu 30%, iar cele de dizabilități intelectuale și tulburări de dispoziție pot fi de până la 40% mai mari. În ciuda acestor riscuri, alternativele nu sunt încă suficient de dovedite pentru a fi recomandate. Studiul pune accent pe importanța prudenței în utilizarea glucocorticoizilor în sarcină și subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a proteja sănătatea fetală.  De asemenea, medicii susțin că și paracetamolul este considerat periculos în anumite cantități.