Românii scapă de cozile de la Administrația Financiară. Aceștia vor putea plăti taxele și impozitele on-line

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a afirmat că românii vor scăpa de statul la cozi la Administrația Financiară pentru plata taxelor și impozitelor. Acesta a anunțat că, de acum, aceste plăți vor putea fi făcute on-line.

”Gata cu drumurile la ANAF. Doar click-uri. Am promis reforma digitală a Administrației Fiscale și mă țin de cuvânt”, a scris Florin Cîțu.

Florin Cîțu consideră că acest sistem va putea fi accesat cu ușurință. Românii vor fi nevoiți să își facă un cont în spațiul privat virtual.

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

”Gata. Nu mai este nevoie să mergeți la ANAF sau administrațiile locale să stați la coadă ca să plătiți impozite și taxe. Acum trebuie doar să vedeți ce faceți cu toate orele libere pe care le aveți în plus”, a mai scris Cîțu. Ministrul îi acuză pe social democrați că nu au vrut digitalizare, deși aceastea este inamicul evaziunii.

Florin Cîțu: „Aceste lucruri puteau fi făcute de ani de zile”

Pentru a accentua beneficiile acestei modificări, acesta a făcut o comparație prin care a criticat guvernarea PSD.

”Aceste lucruri puteau fi făcute de ani de zile. Socialiștii nu au vrut pentru că digitalizarea este cel mai mare inamic al evaziunii. Iar socialiștii, în special PSD-istii, iubesc evaziunea. Așa își finantateaza toate acțiunile de partid. A trebuit să vina un guvern cu adevărat liberal care să facă acete modificări în doar 6 luni”, a conchis Florin Cîțu.

Florin Cîțu nu a avut succes! Deși Ministerul Finanțelor planificase 300 de milioane, a împrumutat doar 201 milioane de lei

Florin Cîțu nu a avut succes! Deși Ministerul Finanțelor planificase 300 de milioane, a împrumutat doar 201 milioane de lei.

Într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 300 milioane lei, scadentă în octombrie 2030, la o dobândă anuală de 3,96%, Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 201 milioane lei, sub nivelul planificat.

De asemenea, în cadrul licitației au luat parte şapte dealeri primari.

Florin Cîțu nu a avut succes! Deși Ministerul Finanțelor planificase 300 de milioane, a împrumutat doar 201 milioane de lei

Din valoarea nominală adjudecată de 201 mil. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 110 milioane lei, iar în contul clienţilor la 30 mil. lei

În ceea ce privește ofertele necompetitive, acestea au fost de 61 mil. lei.

Ministerul a refuzat toate ofertele de cumpărare de obligaţiuni transmise cu un nivel al preţului mai mic de 101,5213%.

Marius Budăi îl acuză pe Florin Cîțu că a îndatorat excesiv țara

Fostul Ministru al Muncii, Marius Budăi, îl acuză pe ministrul Finanţelor, Florin Cîţu că a dus doria guvernamentală în PIB la un record de 40% din PIB.

„Fantasticul premier dezertor Cîțu stabileşte un record negativ în domeniul datoriei guvernamentale a României.

Cu o viteză de împrumut uluitoare cuprinsă între 850 și 1.000 de euro/minut, datoria guvernamentală în PIB a ajuns la un record de 40% din PIB, cea mai mare pondere din perioada postdecembristă. În anul 2016 datoria guvernamentală era de 37,3% din PIB iar în octombrie 2019, la final de guvernare PSD, de 34,7% din PIB“, spune Marius Budăi.

Reacția lui Cîțu

În apărarea lui, Florin Cîțu susține că liberalii se împrumută pentru a acoperi deficitul bugetar și împrumuturile făcute de Guvernul PSD. Cîțu arată că actualul Executiv se împrumută la dobânzi mai mici, ceea ce arată încrederea instituțiilor financiare în Guvern.

”România se împrumută astăzi pentru a acoperi deficitul bugetar și să plătească împrumuturile luate în trecut de socialiști. Am reușit să câștigam încrederea investitorilor internaționali și locali și ne împrumutăm la dobânzi mai mici de la o zi la alta. Totuși, există diferențe în nivelul dobânzilor și acestea vin de la conduita, independenta, a politicii monetare. Astfel, după cum se vede în tabel, diferențele apar de la modul în care politica monetară din fiecare țară decide să-și atingă obiectivul”, scrie Florin Cîțu.