Românii din Ucraina vor ca Biserica Ortodoxă Română să deschidă biserici în regiunile locuite de ei

Mai mult de 60% dintre românii din Ucraina consideră că ar fi o idee bună ca Biserica Ortodoxă Română (BOR) să deschidă lăcașe de cult în zonele în care aceștia locuiesc, relevă un studiu realizat de mai multe instituții din Ucraina și România și dat publicității pe 24 noiembrie de agenția Bucpress.

Conform acestui studiu, 61% dintre respondenți consideră că este o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% au ales să nu răspundă la această întrebare.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

Printre problemele identificate de către românii din Ucraina, accesul la învățământul în limba maternă este considerată cea mai importantă.

64% dintre membrii comunității românești din Ucraina susțin că accesul la învățământ în limba maternă este cea mai mare problemă din ultimii 30 de ani, urmând închiderea ziarelor, dispariția emisiunilor de televiziune și radio în limba română (52%).

Un procent important, de 48%, consideră că o problemă importantă este interesul scăzut al statului român față de situația comunității românești din Ucriana.

Alte probleme sunt: părăsirea de către tineri a satelor, depopularea zonelor rurale (43%), politica Ucrainei care nu a fost una favorabilă pentru comunitatea română (43%), lipsa de investiții ale Ucrainei în localitățile unde locuiesc vorbitorii de limba română (42%).

În ceea ce privește afilierea religioasă, jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina au declarat că frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, care s-a subordonat canonic până la sfârșitul lunii mai 2022 Patriarhiei de la Moscova, iar 29% au precizat că sunt creștini, dar nu frecventează servicii divine.

Problema conflictului dintre cele două biserici ortodoxe din Ucraina trebuie rezolvată, potrivit opiniei a 41% dintre respondenți, prin unirea celor două mitropolii într-o singură structură.

Cel mai cunoscut politician în mediul comunității românești este președintele Ucrainei Volodimir Zelenski (76% dintre respondenți susțin că știu multe sau foarte multe informații despre el), urmat de președintele României Klaus Iohannis (46%), premierul ucrainean Denis Șmâgal (36%) și comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujnîi (32%).

Dintre politicienii români, după Klaus Iohannis, pe locurile doi și trei se află – la mică diferență, premierul Nicolae Ciucă și liderul AUR, George Simion.

69% dintre respondenți apreciază că relațiile dintre Ucraina și România sunt de prietenie și colaborare, în timp ce 19% le consideră neutre, iar 4% consideră că relațiile bilaterale Kiev-București sunt dușmănoase.

Dacă echipa națională de fotbal a Ucrainei va juca un meci cu echipa națională de fotbal a României 50% dintre respondenți vor ține pumnii pentru ambele echipe, 27% – pentru Ucraina și 23% pentru România. Aceste rezultate demonstrează existența unei tendințe în mediul comunității românești de a edifica o combinație internă armonioasă între identitatea etnică și cea civică.

În ceea ce privește războiul, 65% dintre participanții la sondaj consideră că Rusia este de vină, în timp ce Ucraina este acuzată de doar 1% dintre români. 14% dintre respondenți consideră că sunt vinovate ambele state, 14% dau vina pe actorii globali, iar 6% acuză elitele globale (Gates, Soros, masonerie).

60% dintre membrii comunității românești din Ucraina cred în victoria Kievului în acest război, în timp ce în doar 4% susțin că Rusia va fi învingătoare.

27% dintre respondenți sunt deconectați de la presa de limba română din Ucraina. În regiunea Cernăuți respondenții au declarat de cele mai multe ori că urmăresc toată presa de limba română din Ucraina, în timp ce în regiunile Transcarpatia și Odesa răspunsul cel mai răspândit este „nu urmăresc, dar știu că există”, urmat de „emisiuni tv și de radio prin Internet”. Se resimte în aceste două regiuni o lipsă a accesului la informații în limba maternă.

Politica statului român față de Ucraina în contextul războiului cu Rusia este văzută foarte pozitiv sau pozitiv (43 și respectiv 26%) și doar 4-5% dintre respondenți consideră acțiunile României ca fiind fără niciun impact.

Bursele pentru elevii români și ajutoarele umanitare sunt cele mai cunoscute proiecte ale statului român din ultimii ani, în același timp majoritatea inițiativelor și finanțărilor nerambursabile trebuie sprijinite, diversificate sau continuate, dar în special acordarea de burse elevilor, studenților și profesorilor români (73%), excursii și tabere de odihnă pentru elevi, tineri și adulți în România (59%), sprijinirea ziarelor, agențiilor de știri, posturilor de radio și de televiziune în limba română (52%).

Sondajul arată că majoritatea proiectelor trebuie continuate, existând diverse solicitări noi destul de populare ca, de exemplu, facilitarea apariției unor locuri de muncă pentru tineri.

În ceea ce privește respectarea drepturilor comunității românești de la proclamarea independenței Ucrainei și până azi, 80% dintre români consideră că există „probleme mai mici sau mari la acest capitol”.

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește gradul de discriminare: 35% dintre respondenți susțin că s-au simțit deseori discriminați, 33% foarte rar, 23% niciodată, iar 9% nu au răsouns.

Cei mai discriminați se consideră românii din regiunea Cernăuți, iar cei mai discriminați, cei din Transcarpatia. O poziție de mijloc o ocupă românii din sudul Basarabiei.

Echipa de cercetare s-a compus din specialiști în sociologie, politologie și relații internaționale, reprezentanți ai comunității românești din Ucraina, cu studii obținute la universitățile din Cernăuți și București. Coordonator: dr. Marin Gherman; echipa de cercetare: Vasile Barbuța, Mariana Belciuc, Sergiu Barbuța

Institutul de Studii Politice și Capital Social a colaborat în timpul realizării acestui proiect cu specialiști de la Universitatea Națională „Iuri Fedkvoci” din Cernăuți, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu membrii colectivi ai Consiliului Național al Românilor din Ucraina, Asociația Culturală „Valea Prutului” din regiunea Cernăuți, filiala Centrului Media BucPress din regiunea Transcarpatia, Asociația Tinerilor Români din Transcarpatia, Asociația „Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa și Centrul de Informare al României la Ismail, potrivit Gazeta de Cluj.