Românii ar putea vota de la 16 ani la alegerile locale şi europarlamentare

Senatul României a adoptat marți o propunere legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care românii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare, respectiv de la 18 ani la 16 ani. Guvernul consideră că propunerea încalcă prevederile Constituției.

În ședința Senatului de marți a fost citită în plen nota de adoptare tacită a propunerii legislative potrivit căreia românii ar putea vota de la 16 ani la alegerile locale și europarlamentare.

RomaniaTV

Ce sunt obligați să facă pensionarii până la 31 martie, ca să nu piardă pensia și bonusul de 400 lei din aprilie

Observatornews.ro

Vremea 24 martie - 21 aprilie 2025. Deosebit de cald în următoarele zile, cu temperaturi de peste 22 grade Celsius

Proiectul urmează să fie dezbătut și de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Guvernul României nu susţine iniţiativa, deoarece ar fi contrară prevederilor constituţionale

Propunerea legislativă a fost iniţiată de parlamentarii PNL USR și AUR, dar şi neafiliaţi. Aceasta modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât „au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”.

Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

Guvernul României nu susţine iniţiativa, deoarece ar fi contrară prevederilor constituţionale, potrivit TVR.

Noul președinte al CCR nu exclude o schimbare de optică: serviciile secrete ar putea reveni în justiție

Noul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, nu exclude o nuanțare a poziției CCR față de neimplicarea serviciilor secrete în actul de justiție. El arată că această poziție ar putea fi reevaluată după ce vor apărea noile legi ale siguranței naționale.

„Primul imperativ al judecătorilor CCR este să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor. CCR trebuie să protejeze drepturile şi libertăţile oamenilor. Conservăm jurisprudenţa CCR în domeniu pentru că este argumentată şi fundamentată. Înainte de a fi un reviriment, pot apărea nuanţe pe care noi să le motivăm în considerentele deciziilor CCR. Considerentele CCR trebuie mai bine corelate cu dispozitivul deciziilor CCR. Şi considerentele CCR sunt obligatorii, alături de dispozitivul deciziilor. La orice lege, pot apărea nuanţe în raport cu vechea formă. Revirimentul ar însemna o negare sau o altă viziune asupra rezolvării unei problematici. Eu trebuie să respect obligaţia de rezervă în acest caz. Eu am votat în acest sens: de consolidare a protecţiei drepturilor şi libertăţilor. Decizia Curţii Constituţionale este cea votată de majoritatea judecătorilor. Opiniile separate sunt punctele de vedere individuale ale judecătorilor. Eu nu sunt un iubitor al unanimităţilor. Uneori s-a întâmplat ca opiniile separate să devină jurisprudenţă a CCR. Nu vrem să avem decizii monolitice. Trebuie garantată independenţa judecătorului”, a spus preşedintele CCR, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, informează Mediafax.