România vrea să cumpere un batalion de tancuri americane Abrams. Ce materiale și echipamente militare mai sunt achiziționate

România intenţionează să cumpere tancuri Abrams, a declarat, într-un interviu pentru „Observatorul militar”, generalul-locotenent Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente din Ministerul Apărării, informează news.ro.

„Este pe parcursul de a merge spre aprobarea prealabilă a Parlamentului cererea noastră de aprobare a unei achiziţii pentru un batalion de tancuri Abrams”, a declarat generalul Teodor Incicaş, precizând că achiziţia, odată aprobată, se va face printr-o tranzacţie de la guvern la guvern.

Stirile PROTV

Care ar fi cauza prăbușirii avionului sud-coreean cu 181 de persoane la bord. Martorii spun că au auzit o explozie puternică

RomaniaTV

ANAF pândeşte economiile românilor în valută. Greşeala care te lasă lefter după sărbători

E vorba despre 54 de tancuri Abrams, potrivit Euronews.

Submarine

Generalul Incicaş a detaliat ce alte achiziţii sunt avute în vedere de Ministerul Apărării, fiind aşteptată aprobarea Parlamentului. Aici a menţionat tancurile Abrams, dar şi submarine:

„Zilele acestea vom trimite către Parlamentul României, pentru aprobarea prealabilă a Parlamentului, achiziţiile care se referă la obuzierele propulsate pe şenile. De asemenea maşina de luptă a infanteriei pe şenile, sistemele de apărare aeriană cu bătaie scurtă şi foarte scurtă şi două tipuri de rachete pentru F-16. În acelaşi timp este pe parcursul de a merge spre aprobarea prealabilă a Parlamentului cererea noastră de aprobare a unei achiziţii pentru un batalion de tancuri Abrams şi un nou pachet pentru realizarea capacităţilor de luptă pe mare, şi anume ne referim la achiziţia de submarine, achiziţia de nave vânătoare de mine şi modernizarea navelor purtătoare de rachete”, a spus generalul-maior Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente, invitat la podcastul „Observatorului militar”.

În ceea ce priveşte submarinele, Ministerul Apărării mizează pe faptul că le-ar putea avea în patru-cinci ani, presupunând şi o etapă de testare pe mare şi de pregătire a personalului român.

Drone de buzunar

Armata română îşi propune să se înzestreze şi cu drone, iar generalul Incicaş a dezvăluit că anul trecut România a realizat prin cercetare proprie aşa-numita „dronă de buzunar”, o dronă necesară pentru pentru militari ca să poată cunoaşte câmpul tactic, fiind de folos mai ales în lupta urbană. „Urmează să o omologăm şi după, să o achiziţionăm pe baza proiectelor noastre, să o introducem în dotarea militarilor”, a spus Incicaş.

Alte sisteme aeriene fără pilot, de dimensiuni mici, vor intra în înzestrarea armatei terestre, pentru recunoaştere, cu o autonomie de zbor de 20-25 de km.

„Sistemul aerian de tip tactic este acel sistem fără pilot care în conformitate cu cerinţele noastre, (trebuie) să fie de până în 100 de kilometri (autonomia de zbor). În clipa de faţă, la Agenţia de Cercetare pentru tehnică şi Tehnologie Militară noi am realizat un prim produs şi urmează să dezvoltăm un al doilea, cu aterizare şi decolare pe verticală, iar acest produs, după omologare, va intra în dotarea Armatei României” şi cel mai probabil se va produce tot în România, a mai spus şeful Direcţiei pentru Armamente din cadrul MApN.

În decembrie, Ministerul Apărării din România a semnat un acord pentru achiziţionarea a şapte sisteme de avioane fără pilot Watchkeeper X de la firma israeliană de electronice de apărare Elbit Systems pentru aproximativ 1,89 miliarde de lei (410,19 milioane de dolari).

„De asemenea, în zilele acestea, suntem în negocieri cu compania turcească Baykar pentru achiziţia sistemelor Bayraktar-2, a căror achiziţie ne-a aprobat-o Parlamentuil”, a menţionat generalul Incicaş. „Vom căuta să avem un termen de livrare rezonabil”, a adăugat el.

În 2023-2024 armata va începe şi achiziţionarea de armament uşor pentru infanterie, iar acesta sută la sută va fi fabricat în România, a mai spus generalul Incicaş.

Programul de achiziții militare

Potrivit generalului Incicaş, MApN are în prezent circa 40-50 de programe „vii” de achiziţii militare, programe aflate în diverse faze.

Astfel, în cazul sistemelor Patriot, România a contractat patru dintre cele şapte sisteme pe care şi le propune să le obţină. Două dintre ele au fost primite, iar celelalte două se vor primi probabil până la sfârşitul primului trimestru, urmând ca celelalte trei sisteme să fie achiziţionate pe parcursul acestui an.

În ceea ce priveşte transportoarele blindate Piranha V, suntem în faza de testare, evaluare şi acceptanţă la ultimul lot de 26 de vehicule din primul contract subsecvent. Accordul-cadru semnat se referă la 227 de produse, cu două contracte subsecvente, la primul fiind vorba de 94 de produse, a precizat generalul Incicaş. Armata română mai vrea încă 150 de Piranha V, iar pentru aceasta se fac demersuri pentru aprobarea Parlamentului. România a cerut ca sistemul de comandă şi control al acestor transportoare blindate să fie produs intern, a reamintit generalul, acesta fiind şi motivul pentru care au existat unele întârzieri în livrare.

În cazul sistemelor HIMARS, în 2021 a sosit primul batalion, în acest an vom avea al doilea batalion – deja au sosit echipamente importante şi muniţiile, iar anul viitor urmează să primim al treilea batalion.

Avionul multirol F-16 – Anul trecut, România a semnat contractul de achiziţie a 32 de aeronave de la armata norvegiană. Se estimează că anul acesta şi anul viitor ele vor fi livrate, fiind necesară actualizarea software-ului aeronavelor cu datele din România. După 2030, armata României îşi propune să aibă prima escadrilă de avioane F-35, mai performante, ceea ce presupune inclusiv îmbunătăţirea infrastructurii. Comanda ar putea fi dată chiar anul viitor, dar este necesară aprobarea CSAT şi a Parlamentului.