România nu poate elibera cărți de identitate fără domiciliu, deși o hotărâre a CJUE o obligă

În ciuda unei hotărâri recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), România nu poate emite încă cărți de identitate care să nu conțină mențiunea unui domiciliu pe teritoriul țării.

Decizia instanței europene a fost luată în urma unui caz în care un avocat român din Franța, Corneliu-Liviu Popescu, a acționat statul român în instanță pentru a obține un act de identitate în care să figureze „fără domiciliu în România”.

RomaniaTV

Anunţ important de la BNR înainte de Paşte 2025. Ce trebuie să ştie românii cu valută forte „la saltea”

Observatornews.ro

Ce droguri a consumat Rareş Ion în garajul lui Maru, dealerul lui Vlad Pascu. Concluzia legiştilor după autopsie

Se pot elibera cărți de identitate fără domiciliu în România? Hotărârea CJUE

În urma procesului, Curtea Supremă a obligat Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor să emită un astfel de document, dar instituția a explicat că nu există, momentan, cadrul legal necesar pentru a aplica această decizie, întrucât cărțile de identitate cu cip, necesare pentru implementarea acestei măsuri, sunt încă în faza de testare.

Această situație afectează în mod direct românii din diaspora, care nu pot obține acte de identitate fără un domiciliu în România, deși nu mai au proprietăți sau reședință în țară.

Un astfel de exemplu este cazul lui Florin Pîcă, un român stabilit în Germania, care a încercat să obțină o carte de identitate fără domiciliu, dar s-a lovit de aceleași impedimente, fiind nevoit să apeleze la prieteni sau rude pentru a dovedi un domiciliu pe teritoriul României.

Mai mulți români din diaspora și-au exprimat nemulțumirea față de acest sistem, care îi pune într-o situație imposibilă, iar autoritățile române nu au oferit o soluție clară pentru rezolvarea problemei. De asemenea, unii dintre ei se confruntă cu dificultăți suplimentare legate de validitatea cărților de identitate românești, care nu includ semnătura titularului, ceea ce le îngreunează recunoașterea în alte state.

În contextul acestei situații, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a recomandat ca românii care doresc un act de identitate fără domiciliu să urmeze aceeași cale ca și Corneliu-Liviu Popescu, adică să acționeze statul în judecată, invocând decizia CJUE. Mai mulți parlamentari USR au propus recent o modificare a legislației, pentru a permite românilor din diaspora să obțină cărți de identitate care să includă țara de domiciliu. Deși acest proiect a fost prezentat, implementarea lui va depinde de evoluția legislației naționale.

Când poate fi schimbat un CNP

În România, Codul Numeric Personal (CNP) este atribuit fiecărui cetățean de la naștere și este considerat permanent, având rolul de a identifica persoanele în documentele oficiale. Totuși, legea prevede excepții în care CNP-ul poate fi schimbat, cum ar fi în cazul erorilor la atribuirea acestuia sau în cazul rectificării actului de naștere. De asemenea, CNP-ul poate fi modificat atunci când o persoană își schimbă sexul, pentru a reflecta această schimbare în documentele oficiale.

În ceea ce privește eliberarea cărții de identitate, românii care își schimbă buletinul în 2025 trebuie să plătească o taxă de 7 lei pentru un act de identitate normal și 1 leu pentru o carte provizorie. Procedurile de eliberare a unui nou buletin necesită mai multe documente, inclusiv certificatul de naștere și dovada adresei de domiciliu. De asemenea, din 2031, cartea de identitate va avea dimensiunea unui card bancar, dar până atunci va rămâne în formatul clasic.