România mai acoperă astăzi doar 23% din consumul de zahăr din producția internă. Cultivatorii de sfeclă de zahăr spun că au nevoie urgentă de investiții

Un studiu recent a arătat că doar 23% din consumul de zahăr mai provine din producția internă, restul fiind importat, în principal, din Ucraina, dar și din alte țări din Europa.

În ultimii ani, agricultorii, în special cei care produc sfeclă de zahăr, sunt tot mai stresați în căutarea unui sprijin din partea statului. Producția este adesea afectată de seceta care se extinde tot mai mult pe întregul teritoriu al României. Astfel, aceștia au nevoie de investiții serioase în irigații, dar și în baraje și sisteme de irigare.

Doar 23% din consumul de zahăr provine din producția internă

România reușește să acopere în prezent doar aproximativ 23% din necesarul de zahăr prin producția internă, iar perspectivele de a ajunge la o acoperire de peste 35% sunt extrem de reduse, având în vedere că în ultimele trei decenii multe fabrici de zahăr au fost închise. În prezent, mai există doar două fabrici care produc zahăr din sfeclă, implicând astfel câteva sute de fermieri care lucrează în jur de 22.600 de hectare de teren cultivate cu sfeclă de zahăr. Pentru a rămâne competitivi, fermierii subliniază necesitatea investițiilor în irigații, aspect vital pentru menținerea producției, mai ales în contextul în care zahărul importat din Ucraina pune presiune pe prețurile interne. Emil Turdean, fermier și președinte al Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei, a explicat că de-a lungul celor două decenii în care România a beneficiat de fonduri europene, accentul ar fi trebuit pus pe dezvoltarea infrastructurii de reținere a apei și creșterea capacităților de irigare prin metode gravitaționale, aspect care ar fi putut asigura o producție constantă chiar și în anii secetoși.

Stirile PROTV

Firma românească unde un simplu șofer are un salariu mai mare decât un prefect face angajări. Ce meserii se caută

RomaniaTV

România va avea o iarnă ca-n poveşti, vortex polar peste toată Europa. Când cad primii fulgi în Bucureşti

De asemenea, Mihail Dimitriu, director executiv al Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, a atras atenția asupra efectelor devastatoare ale secetei, în special în regiunile din Moldova, unde culturile de sfeclă au fost grav afectate. Acesta a subliniat importanța majorării fondurilor destinate sistemelor de irigații, considerând că sprijinul din partea statului este esențial pentru a face față provocărilor climatice. În prezent, doar o mică parte din suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr beneficiază de irigații, ceea ce expune fermierii riscurilor majore în cazul unor veri secetoase.

Este nevoie urgentă de sprijinul statului

Autoritățile au anunțat că vor oferi despăgubiri fermierilor afectați de secetă, alocând câte 1.000 de lei pe hectar pentru cei aflați în dificultate. Aceste despăgubiri sunt menite să-i sprijine pe agricultori să înceapă lucrările de toamnă, în contextul în care seceta a devastat culturile de primăvară, precum porumbul, floarea-soarelui și mazărea. De asemenea, un nou sistem de asigurare este pregătit, acesta urmând să tripleze suma oferită în caz de calamități naturale, inclusiv secetă, și va funcționa similar sistemului RCA. Până la implementarea acestui sistem, fermierii vor continua să primească despăgubiri pentru pierderile suferite.

Seceta a afectat grav și alte culturi, în special cele de porumb și floarea-soarelui, cu producții semnificativ reduse. În unele zone din sudul țării, fermierii au reușit să adune doar câțiva saci de știuleți de porumb de pe un hectar, în timp ce în altele, producția de floarea-soarelui, care în mod normal ar fi trebuit să fie de 3-4 tone pe hectar, abia a atins o tonă. De asemenea, producția de grâu din județul Dolj a fost considerabil redusă, deși la nivel național recolta de grâu a fost una bună.

Un studiu recent a arătat că doar 23% din consumul de zahăr mai provine din producția internă, restul fiind importat, în principal, din Ucraina, dar și din alte țări din Europa.