România intră în junk

În 22 octombrie, există riscul major ca agenția de rating Fitch, una dintre cele mai importante la nivel mondial, să scadă nivelul de BBB- al României la ultimul nivel. Junk. Într-o traducere rapidă, înseamnă faliment de țară. Până atunci, mai sunt câteva zile. Care ar putea fi consecințele?

Ultimele două state europene, sub aspectul ratingului de țară, sunt Bulgaria și România. În timp ce Bulgaria este plasată cu o treaptă mai sus, BBB+, România a ajuns la fundul sacului. BBB-. Mai departe înseamnă junk. Falimentul de țară. Un document de o importanță colosală, provenit de la agenția de rating mai sus citată și adresat zilele trecute Guvernului României, a fost făcut ieri seară public de Andreea Crețulescu, încă de la debutul dezbaterii pe care a condus-o pe această temă la România TV. În acest document oficial este scris negru pe alb că unul dintre motivele care pot prăbuși România din punct de vedere economic este criza politică. Iar peste numai câteva zile, pe 22 octombrie, Fitch va difuza o nouă evaluare. Este de presupus că această nouă evaluare, care ne poate trimite în junk, nu va fi făcută chiar în aceeași zi, ci anterior. Cu alte cuvine, timpul rămas este extrem de scurt. Pentru România a început numărătoarea inversă.

Stirile PROTV

Rezultate renumărare voturi. Lasconi și Ciolacu, despărtiți acum de peste 4.000 de voturi. USR acuză nereguli. Date parțiale

RomaniaTV

ȘOC! Nepoata lui Silviu Prigoană, dezvăluiri BOMBĂ despre căsnicia unchiului său cu Adriana Bahmuțeanu: 'NU pot decât...'

Declararea unui stat în poziția de junk, adică de knock-out, este determinată de o evaluare științifică asupra posibilității respectivului stat de a-și achita obligațiile pe care și le asumă. În principal, vorbim desigur despre obligațiile pe care România și le-a asumat până în prezent față de bănci și fonduri de investiții, în urma împrumuturilor colosale pe care guvernele Orban și Cîțu le-au făcut. Împrumuturi care se ridică la un nivel record în întreaga istorie a acestei țări. Sunt împrumuturi de zeci de mii de miliarde, în general cu dobânzi mai mari decât oriunde în Europa, astfel încât numai plata anuală a acestora – unele împrumuturi sunt făcute pe 30 de ani, înseamnă sute de milioane de euro lunar. În mod inevitabil, în absența unor investiții aducătoare de un substanțial profit și ținând cont de precaritatea colectării banilor la bugetul statului – și la acest capitol suntem ultimii din Europa – se poate evalua cu destul de multă precizie momentul în care România nu-și va mai putea onora obligațiile asumate. Ceea ce înseamnă declararea și, respectiv, recunoașterea falimentului de țară. Concret, nu vom mai putea împrumuta bani deloc, de niciunde sau, dacă vom reuși această performanță, băncile, avertizate fiind, ne vor acorda bani pe termen scurt și cu dobânzi colosale. Când nici acești bani nu-i vom mai putea restitui, intervin în forță instituțiile internaționale.

Aceste instituții internaționale sunt Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Acestea vor impune Guvernului României, oricare va fi acesta, să vândă în mare viteză și de regulă pe prețuri de nimic cele mai importante active ale statului, pentru a restitui în acest fel datoriile făcute. Numai că aceste active ale statului, participații la cele mai importante regii și societăți comerciale, aduc în prezent, din profiturile obținute, bani la buget. Bugetul României se va contracta în mod dureros, pentru că, prin vânzarea acestor active, beneficiarii profitului vor fi noii proprietari. Statutul de colonie al României poate fi bătut în cuie începând cu data de 22 octombrie anul curent.

Noi, cei care tragem de mult timp din ce în ce mai puternic semnale de alarmă, arătând că Guvernele Orban și Cîțu ne-au mințit cum că România duduie, în timp ce economia și finanțele se prăbușeau, știm că, într-un fel sau altul, ne aflăm într-un junk de mai multă vreme. Într-un junk deghizat. De când? De când guvernele nu au mai fost capabile să respecte obligațiile asumate prin legi organice. 6% din PIB pentru Educație, creșterea cu 40% a punctului de pensie, alocațiile de stat pentru copii și creșterea nivelului salariului minim. Atâta doar că, observând asemenea realități, agențiile de rating nu au tresărit. Pentru că nu erau afectate băncile. Acestea neonorări flagrante ale obligațiilor statului îi afectau doar pe cetățenii României. Acum, gluma s-a îngroșat.

De unde va mai putea plăti un Guvern interimar cu atribuții limitate datoria de 3,3 miliarde de euro, bani luați de la asigurările de stat, pentru a fi dirijați în mod fraudulos către unele autorități locale? Cum mai pot fi readuși acești bani în sistemul de pensii, astfel încât acesta să nu intre în colaps până la sfârșitul anului? Am dat doar un exemplu. Asemenea exemple sunt nenumărate. Și mai atrag atenția asupra faptului că primăriile fac și ele implozie. Creșterea exponențială a prețurilor la energie nu mai permite primăriilor să achite facturile curente. Iar școlile și o bună parte dintre instituțiile sanitare sunt sub pălăria găurită, făcută ferfeniță, a acestor primării.

Criza politică la care face referire pe bună dreptate agenția de rating este imposibil de asanat până în 22 octombrie. Dar, într-un fel sau altul, vremea izmenelii partidelor, care în mod direct sau indirect au condus la această stare de lucruri, va lua sfârșit. Din păcate, acest sfârșit va exploda în buzunarele cetățenilor, la fel cum criza sanitară catastrofal gestionată de Klaus Iohannis și de Guvernele sale explodează în sistemul de sănătate.