România face pasul decisiv în Europa: Aderare completă la spațiul Schengen cu frontierele terestre

De la 1 ianuarie 2025, România intră cu drepturi depline în spațiul Schengen, eliminând controalele de frontieră terestre și oferindu-le cetățenilor săi libertatea deplină de circulație.

Acest moment istoric marchează 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și reprezintă o victorie semnificativă pentru integrarea europeană a țării.

Ce înseamnă această schimbare pentru români

De acum înainte, călătoriile terestre în și dinspre alte state membre Schengen vor deveni la fel de simple precum deplasările interne, fără opriri la frontiere pentru controale de rutină. Totuși, autoritățile vor putea efectua controale aleatorii în baza unor analize de risc, dar acestea nu vor afecta fluxul normal al călătorilor.

Cetățenii vor avea nevoie doar de un document de călătorie valabil, cum ar fi pașaportul sau cartea de identitate, iar minorii vor trebui să respecte reglementările specifice deja în vigoare.

Decizia Consiliului JAI și drumul lung către aderare

Decizia de aderare completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen a fost luată pe 12 decembrie 2024, în urma unei întârzieri de ani de zile cauzată de opoziția unor state membre precum Austria, Olanda sau Franța. Argumentele aduse împotriva includerii României s-au concentrat în principal pe gestionarea migrației și securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Stirile PROTV

Care ar fi cauza prăbușirii avionului sud-coreean cu 181 de persoane la bord. Martorii spun că au auzit o explozie puternică

RomaniaTV

Transformare şocantă. Primele imagini cu Florin Piersic de la mănăstirea unde s-a retras

Cu această extindere, numărul statelor membre ale spațiului Schengen ajunge la 29, consolidând zona de liberă circulație care acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați și o populație de peste 400 de milioane de locuitori.

Ce beneficii concrete aduce aderarea

Eliminarea controalelor la frontierele terestre cu Bulgaria și Ungaria înseamnă o reducere semnificativă a timpului de așteptare pentru transportul rutier, feroviar și maritim. Astfel, se facilitează deplasările cetățenilor, transportul mărfurilor și turismul.

La punctele de frontieră rămân însă active unele funcționalități, cum ar fi emiterea de roviniete sau autorizații speciale de transport, iar polițiștii de frontieră vor continua să monitorizeze potențialele riscuri prin controale aleatorii pe o rază de 30 de kilometri de la graniță.

Integrarea completă în spațiul Schengen reprezintă nu doar un pas simbolic, ci și unul practic, care subliniază maturitatea României ca stat membru al Uniunii Europene. Această reușită deschide noi oportunități pentru mobilitate, comerț și colaborare internațională, consolidând locul României în inima Europei unite.