Proiectul ”România Educată” a lui Klaus Iohannis a ajuns o rușine mondială și asta în contextul în care țara noastră se compară, la nivel de alocări bugetare pentru educație, cu țări din lumea a treia. Este o rușine locul în clasamentul mondial pe care îl ocupă România.
Klaus Iohannis a promovat intens ideea de a înveşti mult în educație. Totul a fost pe hârtie pentru că realitatea este una dură și asta reiese din statistica făcută recent. Nu numai că educația este subfinanțată în România dar țara noastră ocupă un rușinos loc 123 din 171 la nivel mondial, la același nivel cu Trinidad, Uganda sau Sri Lanka.
România Educată a lui Klaus Iohannis, rușine mondială!
Klaus Iohannis a promovat intens proiectul de țară intitulat ”România Educată”, iar PNL-ul în frunte cu Nicolae Ciucă și alții au explicat de ce e important să se investească puternic în acest domeniu. Totul a fost pe hârtie pentru că realitatea este departe de ceea ce s-a dorit.
În 2023, România s-a numărat printre țările cu cele mai mici fonduri alocate pentru educație, investind doar 3,3% din PIB în acest domeniu. Deși în ultimii ani s-au înregistrat creșteri bugetare semnificative, țara continuă să ocupe o poziție modestă la nivel global, clasându-se pe locul 123 din 171. În cadrul Uniunii Europene, doar Irlanda direcționează un procentaj similar din PIB către acest sector.
Tot în 2023, cheltuielile publice destinate educației au reprezentat 8,1% din bugetul guvernamental. Această proporție situează România pe locul 156 la nivel mondial, alături de țări precum Trinidad, Sri Lanka sau Uganda. În contrast, statele europene precum Suedia, Franța sau Belgia dedică procente considerabil mai mari pentru educație.
România este pe penultimul loc în UE la investiția în educație
Cu toate acestea, anul 2023 a marcat un progres important, România alocând 4,3% din PIB pentru educație, cel mai mare nivel din ultimele două decenii. În Uniunea Europeană, doar Irlanda mai investește un procentaj redus, de 3% din PIB. Pe de altă parte, state precum Estonia și Suedia depășesc 13% din cheltuielile publice totale în acest domeniu.
Declarația Incheon, adoptată în 2015, în cadrul Forumului Mondial al Educației, a stabilit ca obiectiv pentru 160 de țări, inclusiv România, să aloce între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din bugetele publice pentru educație până în 2030. Această inițiativă face parte dintr-un efort global de a asigura accesul universal la o educație de calitate și echitabilă, promovând totodată oportunitățile de învățare continuă.
Un exemplu grăitor al eșecului proiectului de țară poate fi observat în Focșani, unde, de peste două săptămâni, elevii din mai bine de 20 de școli sunt nevoiți să învețe în săli neîncălzite.
Situația i-a alarmat pe părinți, preocupați de frigul din instituțiile de învățământ. Unul dintre aceștia a povestit că la grădinița copilului său a fost sfătuit să-l ia acasă mai devreme, din cauza temperaturilor prea scăzute pentru a menține copiii în siguranță până la finalul zilei. În plus, Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vrancea a anunțat că, din cauza condițiilor improprii, programul a fost redus în 11 școli din oraș. Așadar, România Educată a lui Klaus Iohannis este o rușine mondială.