România are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din UE. Specialiștii din Iași: „Pregătim tineri pentru meserii care nici nu vor mai exista în viitor”

România are cea mai mare rată din UE a șomajului în rândul tinerilor, potrivit datelor statistice EU Youth Enemployment. Specialiștii din Iași susțin că sunt probleme cu pregătirea forței de muncă, cu analfabetismul și părăsirea timpurie a sistemului de educație, cu programe școlare și/sau universitare care nu prevăd competențe cerute de piața muncii. Ce soluții există?

România are cea mai mare rată din UE a șomajului în rândul tinerilor, potrivit datelor statistice EU Youth Enemployment, urmată de Spania, Suedia, Luxemburg și Portugalia. La coada clasamentului se află Malta, Olanda și Germania. Din ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), este înregistrat un nivel ridicat, de 26,3%, al ratei șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 ani, în perioada octombrie – decembrie 2024. Rata șomajului reprezintă ponderea șomerilor în populația activă.

RomaniaTV

PRIMELE declarații ale Elenei Udrea, după decizia judecătorilor. A început să plângă în fața magistraților: Munca a fost grea, am spălat toalete

Observatornews.ro

Reacția unei turiste din Mexic după ce a văzut invazia de alge de pe litoralul românesc

România are cea mai mare rată din UE a șomajului în rândul tinerilor. În Iași, situația este la fel de gravă

Conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, director executiv adjunct la Direcția de Statistică Iași, explică de ce este România în această situație.

„România este pe primul loc la nivel european în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, ceea ce reprezintă o bombă socială cu explozie întârziată. Avem probleme cu pregătirea forței de muncă, cu analfabetismul, părăsirea timpurie a sistemului de educație, cu programe școlare și/sau universitare care nu prevăd competențe cerute de piața muncii. Pregătim tineri pentru meserii care nici nu vor mai exista în viitor, în contextul Revoluției 4.0, marcată de accelerarea tehnologiilor digitale, mai ales a Inteligenței Artificiale. În timp ce mogulii companiilor globale High-Tech ne avertizează că vor dispărea milioane de locuri de muncă în contextul digitalizării accelerate, noi pregătim copiii pentru profesii de secolul XX. Doar 30% din populația României are competențe digitale de bază, cel mai scăzut nivel, care arată că nu prea suntem pregătiți pentru ceea ce va aduce viitorul pe piața de muncă”, susține specialistul din Iași.

10:31, 25 Jun 2025

FOTO Cel mai sexy model din Australia vrea un asistent care să îi aplice uleiul de bronzat. Cum trebuie să arate candidatul

 Rata șomajului s-a menținut ridicată în Iași, în ultimele luni.

Specialist: „În România, nu există o cultură a muncii sau, dacă a existat cândva, aceasta s-a diluat foarte mult”

Rata şomajului, în luna februarie 2025, a fost, în formă ajustată sezonier, de 5,6%, ȋn creștere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată ȋn luna ianuarie 2025. Rata șomajului la bărbați a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât la femei. Numărul șomerilor (între 15 și 74 de ani), în luna februarie 2025, era de 456.000 de persoane, în creștere față de luna precedentă și față de aceeași perioadă a anului precedent. Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (5,7 la sută în cazul bărbaților, față de 5,3 la sută în cazul femeilor). Este un nivel ridicat al ratei șomerilor în rândul tinerilor la finalul anului trecut, tendință care se menține și anul acesta.

„Șomajul și ocuparea scăzută la tineri sunt explicate şi de lipsa unei dispoziţii de a munci. În România, nu există o cultură a muncii sau, dacă a existat cândva, aceasta s-a diluat foarte mult. La noi, verbul existenţial este «a (te) descurca», nu «a munci». În familie, la școală, în comunitate, nu se mai cultivă motivaţia de a munci, ci de a câştiga bani mulţi și repede. Școala nu mai este văzută, demult, ca un ascensor socioprofesional. Astăzi, seriozitatea și disciplina în muncă au devenit un fel de competențe profesionale. Angajatorii se plâng de faptul că nu mai găsesc persoane disponibile să muncească la același loc de muncă o perioadă, măcar, de câțiva ani, în care să amortizeze cheltuielile cu formarea profesională. În condiţiile în care 15% din persoanele ocupate sunt sărace în România, e greu să convingi tinerii să înveţe, să muncească, se depună efort. Tinerii fără calificare preferă mai degrabă munca sezonieră în străinătate, nefiind atraşi de locurile de muncă vacante în ţară, precar salarizate”, susține conf. univ. dr. Ciprian Iftimoaei, director executiv adjunct la Direcția de Statistică Iași.

Pe de altă parte, ieșenii vin, zilnic, la sediul AJOFM Iași să își caute un loc de muncă.

Ce soluții există pentru ca tinerii care îngroașă rândurile șomerilor să fie motivați să muncească?

Specialistul adaugă faptul că tinerii trebuie motivați să muncească.

„Avem prea multe contracte de muncă cu salariul minim pe economie la pachet cu bonuri de masă sau alte tipuri de vouchere. La cultura muncii trebuie lucrat din familie și școala primară, începând cu implicarea copiilor în activitățile domestice. Copiii nu mai duc deșeurile menajere, nu cumpără nicio sticlă de apă sau pâine, nici măcar patul nu îl fac dimineața. Dacă tinerii sunt abandonați pe rețelele de socializare și nu sunt implicați în treburile gospodăriei, nu va fi bine pe viitor. Știm cauzele acestui fenomen – șomajul ridicat la tineri –, factorii care influențează dinamica șomajului; avem soluții pe hârtie, mai greu e cu implementarea. Ameliorarea acestei probleme nu ține numai de stat, ci și de cooperarea dintre public și privat, dintre mediul de afaceri și organizațiile neguvernamentale, dintre angajatori și furnizorii de formare profesională, familie și școală. Tinerii din ziua de azi trebuie motivați pozitiv, convinși cu argumente solide, atrași în programe de formare profesională în sistem dual (școală și muncă)”, mai spune specialistul.

Specialist în marketing: „Oferta de școlarizare nu este echilibrată cu cererea”

Specialiștii în marketing susțin că tinerii cu vârste între 35 și 40 de ani au devenit activi pe piața muncii.

„Cei mai activi candidați provin din categoriile de vârstă 18-35 ani, dar în contextul disponibilității limitate, comparativ cu anii trecuți, a ofertelor de muncă, cât și a disponibilizărilor efectuate de marii angajatori, persoanele 35-40 ani plus devin din ce în ce mai active pe piața muncii. Oferta de școlarizare nu este echilibrată cu cererea, astfel încât numărul absolvenților de facultate depășește ceea ce poate îngloba piața muncii, iar specializările de studii nu sunt mereu raportate la nevoia actuală. Nu avem o cultură a internshipului, decât în anumite domenii de activitate, și nici o cultură a voluntariatului. Acestea nu garantează o angajare mai rapidă în rândul tinerilor, dar sporesc șansele de a deveni mai relevant pentru angajatori, creează network relevant, deschid orizonturi spre înțelegerea timpurie a eticii muncii și îi ajută pe tineri să își creeze un profil profesional incipient”, explică Mădălina Apetre, fondator People Partners.

România are cea mai mare rată din UE a șomajului în rândul tinerilor, iar situația gravă nu se va schimba în curând.