Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele opt luni ale acestui an, peste 1,715 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 15,2% mai mică faţă de cea din perioada similară din 2022.
În primele opt luni ale anului 2023, România a importat cărbune net cu 55,4% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producția de cărbune din România, din nou în scădere în 2023. Importurile s-au redus cu peste 55%
Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de cărbune a României va scădea anul acesta în totalitate cu 12,5%, în timp ce importurile se vor diminua și ele cu 40,3%.
În ultima prognoză a echilibrului energetic realizată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză se semnalează că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbuni cât şi importul acestora sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.
Astfel, în 2024 producţia se va reduce cu 6,7%, şi importurile se vor diminua și ele cu 6,7%, în 2025 cu 8,6%.
De asemenea, şi în 2026 se va continua această tendință de scădere a cantităților, producția de cărbune fiind estimată ca va scădea cu 10,2%, iar importurile se vor diminua în continuare și ele cu 2,5%.
În plus, INS susține că acestea vor scădea în continuare la fel de simțitor ca până la acest moment, deoarece cerea și oferta de cărbune din România s-a diminuat semnificativ.
România a transmis CE că nu poate renunța încă la cărbune
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis Comisiei Europene (CE) că România nu poate renunța la utilizarea cărbunelui pentru producerea electricității fără să pună „altceva în loc”.
„Am susținut ferm că nu putem renunța la producția de energie electrică pe bază de cărbune fără a pune altceva în loc. Discuțiile vor continua la nivel tehnic”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a avut, la Bruxelles, întâlniri cu patru comisari europeni, respectiv Kadri Simson, comisar pentru energie, Wopke Hoekstra, comisar pentru politici climatice, Adina Vălean, comisar pentru transporturi, și Didier Reynders, comisar pentru justiție și concurență.
Potrivit ministrului, există sprijin și deschidere din partea Comisiei Europene față de toate proiectele energetice ale României.
Totodată, Comisia Europeană va oferi României sprijin cu bune practici pentru accelerarea proiectelor de eoliene offshore, astfel încât din 2032 „să avem primele centrale eoliene în Marea Neagră”.