Revoltător! Autostrada Iași – Târgu Mureș nu figurează pe draftul cu lista marilor proiecte care vor fi finanțate din bani europeni!

Revoltător! Autostrada Iași – Târgu Mureș nu figurează pe draftul cu lista autostrăzilor și a marilor proiecte de infrastructură de 30 miliarde euro pe care România vrea să le finanțeze prin programul fără precedent NextGenerationEU.

România va avea la dispoziție în următorii patru ani 30,4 miliarde de euro de la UE pentru redresarea economiei după pandemia de COVID-19, bani alocați prin mecanismul de redresare numit NextGenerationEU în plus față de bugetul multianual de circa 48 miliarde euro.

RomaniaTV

Ministrul Muncii anunţă prioritatea momentului pentru angajaţii din România.

Observatornews.ro

Voucher de 36 de lei în loc de plafonare, de la 1 aprilie. Facturile la energie ar putea veni însă duble

Draftul planului realizat de guvern pentru cheltuirea acestor 30,4 miliarde de euro conține mai multe sectoare de autostradă, metroul din Cluj, două magistrale de metrou din București, spitale și depozite regionale de medicamente și alimente, însă Autostrada Iași – Târgu Mureș nu apare.

02:00, 15 Feb 2025

S-a prelungit sesiunea de depunere a proiectelor în Schema pentru Energie, a doua etapă. Fondurile disponibile sunt de 150 de milioane de euro

Cei 30,4 miliarde de euro trebuie cheltuiți de România în 4 ani

Din totalul de 30,4 miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de 13,7 miliarde euro, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană în numele tuturor statelor membre, sunt de 16,6 miliarde euro.

România trebuie să trimită în noiembrie la Comisia Europeană un Plan Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), care trebuie aprobat înainte de a fi pus în practică. Proiectele trebuie să urmărească marile linii trasate de UE (digitalizare, protecția mediului, creșterea capacității de reziliență, reforme structurale)

Pe lângă proiectele din acest document, România mai dezvoltă și altele finanțate fie bugetul multianual al UE, fie din bugetul național, fie din împrumuturi rambursabile.

Ce conține Planul Național de Recuperare și Reziliență

Planul Național de Recuperare și Reziliență este structurat pe două părți: reformele și investițiile. Reformele orizontale vizează consolidarea statului de drept, sustenabilitatea financiară a finanțelor publice, stabilitatea financiară a României, coeziunea socială și piața muncii.

În ceea ce privește fiscalitatea, se are în vedere consolidarea conformității fiscale și a colectării impozitelor în special prin reducerea decalajului față de nivelul european de colectare a TVA prin digitalizarea activităților de stabilire, colectare și urmărire a executării silite pentru creanțele bugetare

Impozitarea ecologică treptată a externalităților rezultate din utilizarea combustibililor fosili (exp. încălzirea locuințelor cu lemne în localitățile urbane unde există posibilitatea racordului la rețeaua de alimentare cu energie termică)

Pentru piața muncii se are în vedere actualizarea cadrului legal privind dialogul social cu scopul de a crește implicarea partenerilor sociali în elaborarea politicilor și strategiilor publice / Dezvoltarea unui mecanism specific de identificare, mobilizare și sprijin pentru persoanele inactive / Dezvoltarea unui sistem sustenabil privind îngrijirea la domiciliu pentru persoanele vârstnice.

La capitolul transport este vizată obligativitatea includerii în normativele tehnice de proiectare a stațiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice și actualizarea politicilor tarifare pentru transportul rutier prin includerea unor tarife ecologice pentru categoriile de mijloace de transport care au efect poluant asupra mediului înconjurător.

Unde vor ajunge banii

Cea mai mare parte a draftului PNRR prezintă investiții în mari lucrări publice, dar și în sprijinirea sectorului privat.

Investițiile sunt împărțite pe trei piloni principali:

– 21,4 mld. euro – Investiții în infrastructură și în eficiența energetică

– 6,5 mld. euro – Servicii publice, dezvoltare urbană și patrimoniu (educație, sănătate, mobilitate urbană, regenerare urbană)

– 5,085 mld euro – Competitivitate economică, digitalizare și reziliență

La capitolul rutier se au în vedere:

Autostrada Lugoj-Deva (Sector E + rest sector D): 330 milioane euro, 13,5 km

Autostrada de centura Nord București: 960 milioane euro, 49,6 km

Autostrada Ploiești – Buzău: 380 milioane euro, 65 km

Autostrada Buzău – Focșani: 420 milioane euro, 72 km

Autostrada Focșani – Bacău: 640 milioane euro, 109,3 km

Autostrada Bacău – Pașcani + Legătura la Piatra Neamț: 865 milioane euro, 81,2 km

Autostrada Pașcani – Suceava – Siret: 638 milioane euro, 101,5 km

Autostrada Transilvania (cu Meseș P. Sălaj.-Nușfalău) + Pachet conectivitate Cluj (Gilău – Apahida): 2,17 miliarde euro, 170,72 km

Bani pentru Centura Iașului

Mai sunt și alte obiective rutiere de anvergură mai mică, printre care:

A1 – Timișoara – Aeroport Traian Vuia/DNCT

Târgoviște – București – A0/DNCB

DN1 – Aeroportul Henri Coandă – A3/ A0

A8 – Lețcani Vest – Centura Iași – Iași Dacia

Apahida – Jucu

A1 – Pitești – Mioveni

Centura Craiova Est – DX Pitești – Craiova

Alternativa Techirghiol (Litoral Express)

Bistrița – Dej

Hunedoara – Sântuhalm

Botoșani – Suceava – DX5

Slobozia – Drajna Nouă – A2

Jucu – Dej

Miercurea Ciuc – Sf. Gheorghe – A13

Vaslui – Bacău – DX5/A13

Reșița – Caransebeș – DX2

Călărași – Drajna Nouă – A2

Sfântu Gheorghe (Chilieni) – Chichiș – A13

A10 – Teiuș – Blaj

Legătura A3 – Mărtinești – Vâlcele

Baia Mare -Jibou

Drum Expres Baia Mare – Satu Mare

Tișița – Soveja