Oficialii de rang înalt ai Departamentului Apărării al Statelor Unite analizează o propunere care ar putea duce la retragerea a până la 10.000 de soldați americani din Europa de Est, o mișcare care stârnește îngrijorări majore atât în rândul aliaților europeni, cât și în rândul experților în securitate. Potrivit unor surse anonime citate de NBC News, această decizie ar putea să-l încurajeze pe președintele rus Vladimir Putin și să submineze securitatea regiunii într-un moment deja delicat.
Discuțiile, care sunt încă în stadiul de propunere, se referă la retragerea unor unități militare din cele 20.000 de trupe pe care administrația Biden le-a trimis în 2022 pentru a întări apărarea țărilor aflate pe granița cu Ucraina, în urma invaziei rusești. Sursele susțin că propunerea ar putea implica retragerea a până la jumătate din aceste forțe, ceea ce ar trimite un semnal îngrijorător despre angajamentul Statelor Unite față de aliații lor din Europa.
Aceste discuții vin într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să medieze un acord de încetare a focului între Rusia și Ucraina, ceea ce face și mai delicată situația din punct de vedere geopolitic. Retragerea forțată a trupelor din Europa ar putea fi interpretată de Moscova drept un semn de slăbiciune și ar putea încuraja Rusia să intensifice intervențiile în alte părți ale Europei, potrivit lui Seth Jones, vicepreședinte al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
„O reducere a prezenței americane ar diminua efectiv descurajarea Rusiei și ar putea duce la o agresiune mai mare din partea Moscovei”, a subliniat acesta.
O decizie care ar putea slăbi securitatea regiunii
În ciuda acestui risc, propunerea de retragere are o justificare clară în cadrul strategiei de securitate a administrației Trump, care a subliniat în mod repetat că este timpul ca aliații europeni să preia mai multă responsabilitate pentru propria apărare. Aceasta ar permite Statelor Unite să-și direcționeze resursele spre alte priorități strategice, în special în fața unei amenințări tot mai mari din partea Chinei.
În acest context, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în februarie 2025, în cadrul unei vizite la Bruxelles, că „realitățile strategice globale” impun ca SUA să se concentreze mai puțin pe securitatea Europei și mai mult pe securizarea frontierelor sudice și contracararea influenței chineze în Asia și în restul lumii.
Această abordare a fost susținută și de Elbridge Colby, un candidat pentru funcția de principal consilier politic al Pentagonului, care a argumentat că resursele SUA ar trebui să fie alocate în mod prioritar pentru a face față provocărilor venite dinspre China. Colby a recomandat reducerea prezenței militare americane în Europa pentru a putea concentra mai multă atenție și forțe pe amenințarea chineză, mai ales în contextul competiției geopolitice din Pacificul de Est.
Totuși, această poziție nu este împărtășită de toți liderii americani. Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate din Senat, a ridicat semne de întrebare asupra strategiei de retragere. În timpul unei audieri recente, Wicker a criticat acele voci care susțin reducerea drastică a prezenței militare în Europa, argumentând că aceasta ar putea avea consecințe negative pe termen lung asupra securității regiunii.
„Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greșite și periculoase care sunt susținute de unii birocrați din Departamentul Apărării”, a declarat senatorul, subliniind că aceste propuneri ar putea avea efecte devastatoare asupra securității aliate în fața unei Rusii tot mai agresive.
Această dezbatere continuă asupra viitorului prezenței americane în Europa de Est evidențiază o diviziune semnificativă în cadrul administrației și în rândul politicienilor americani, care nu sunt toți de acord cu privire la direcția în care trebuie să meargă politica de securitate a Statelor Unite. În acest context, retragerea parțială a trupelor americane din Europa rămâne un subiect extrem de sensibil, cu implicații majore pentru relațiile transatlantice și pentru stabilitatea geopolitică globală.