Rețeta pentru sardeluțe în vin! Preparatul care a intrat în registrul Specialităților Tradiționale Garantate!

Aceste sardeluțe în vin se pregătesc simplu, cu ingrediente la îndemână, precum pește mic, vin, usturoi și câteva condimente. Iar rezultatul este un fel de mâncare savuros, bun atât cald, cât și rece, perfect cu o felie de pâine proaspătă.

Comisia Europeană a anunțat în luna iulie a anului trecut, 2024, că a aprobat includerea produsului „sardeluța marinată” sau „sardeluța în vin” în registrul Specialităților Tradiționale Garantate (STG). Această delicatesă este acum recunoscută la nivel european pentru autenticitatea și calitatea sa.

RomaniaTV

Guvernul ia banii românilor de pe card încă o săptămână. Sumele, cel puţin 5.000 de lei, ajung direct în Trezorerie

Observatornews.ro

Cu cât contribuie industria IT la PIB-ul României. Iancu Guda: "Absolut fabulos!"

Rețeta pentru sardeluțe în vin

Comisia Europeană spune că această specialitate se poate obține în trei modalități, în funcție de ingredientele utilizate la marinat, fie prin adăugarea unui sos pe bază de vin, a uleiului de floarea-soarelui sau a uleiului de floarea-soarelui cu ardei iute.

15:33, 07 Jun 2025

FOTO Ce rețete poți să prepari din andive? Iată de ce e bine să consumi „aurul alb” al legumelor!

12:55, 07 Jun 2025

FOTO Rețeta de hummus cu năut din conservă! Iată ce trebuie să faci pentru a ieși cremos!

Sardeluțele în vin se obțin prin marinarea șprotului și apoi umplerea acestuia cu umplutura dorită. Prin adăugarea unui sos pe bază de vin, a uleiului de floarea-soarelui sau a uleiului de floarea-soarelui cu ardei iute peste șprotul marinat și aromatizarea acestuia cu diferite ingrediente, produsul dobândește gusturi distincte.

În mod tradițional se utilizează următoarele ingrediente pentru marinarea peștelui: sare gemă neiodată, oțet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea-soarelui, boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, frunze de dafin, piper întreg și semințe de coriandru.

România se mândrește acum cu 13 produse protejate la nivel european, dintre care 11 au Indicație Geografică Protejată (IGP), unul are Denumire de Origine Protejată (DOP), și două au Specialitate Tradițională Garantată (STG).

Printre produsele care urmează să fie înregistrate se numără Telemea de Vaideeni, Brânza de burduf de Bran, și Virșli de Hunedoara, demonstrând diversitatea și bogăția gastronomică a României.

România are doar 13 produse alimentare din cele 1.760 înregistrate în sistemele de calitate europene, subliniind necesitatea de a promova mai multe delicatese locale pe scena internațională.

Diferența dintre hamsie și șprot

Hamsia și șprotul sunt două specii de pește marim mic, care se aseamănă, ba chiar adesea sunt confundate din cauza aspectului. Ambele specii marine sunt consumate la scară largă datorită gustului savuros în rețetele culinare pe bază de pește. Se pregătesc ușor și cel mai adesea se consumă sub formă prăjită alături de mămăligă și mujdei de usturoi.

Din punct de vedere financiar, la kilogram, hamsia are un preț mai mare față de șprot. Din punct de vedere al lungimii, hamsia ajunge până la 20 cm lungime, la vârsta maturității, în timp ce șprotul nu depășește mai mult de 16 cm. Află dacă scrumbia are oase.

Hamsia are o formă alungită, în timp ce șprotul are o structură a corpului mai plană. Corpul șprotului este acoperit cu caduci și solzi mai mari, gura are forma oblică și îndreptată sus, în timp ce la hamsie colțurile gurii depășesc limitele ochilor.

Hamsia are culoarea albastră, în timp ce șprotul are culoarea verde-albăstrui pe spate și argintiu pe laturi. De asemenea, în compoziția șprotului există un conținut mai mare de grăsimi decât în compoziția hamsiei.

Șprotul mai este cunoscut și sub denumirea de „țață”, „ciacia”, sau „ceacea” și este o specie de pește răspândit în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Adriatică și Oceanul Atlantic. Sardeluțele în vin au devenit tot mai populare în ultimul timp și tot mai mulți români vor să le încerce.