Rețeta autentică de covrigi cu ou. Care este secretul savorii sale unice

Un preparat culinar tradițional, alături de colăcei și cozonaci, ce aduce bucurie în cadrul marilor sărbători creștine – Crăciunul, Paștele și Rusaliile – este covrigul cu ou. Acesta reprezintă o delicatesă unică, specifică zonei Mușcelului, și este pregătit după o rețetă extrem de veche.

Rădăcinile istorice ale covrigului cu ou

Cu o nuanță arămie apetisantă, o textură pufoasă și un parfum îmbietor, covrigul cu ou reprezintă ceva mai mult decât o simplă rețetă. Aceasta a rezistat trecerii timpului în satele din Argeș, fiind un produs ce conferă identitate acestor meleaguri. În fiecare an, cu ocazia Rusaliilor, acest covrig deosebit este protagonistul unui festival ce-i poartă numele, fiind înregistrat și ca marcă tradițională de către cofetarii din zonă. Secretul aromei sale constă în coacerea în cuptorul cu lemne și în frăgezirea aluatului prin adăugarea de țuică sau rom. Rețeta veche de sute de ani a captivat și gusturile străinilor ce l-au descoperit la târguri internaționale. Chiar dacă nu puteți simți direct aroma, bucuria oamenilor care caută covrigii cu ou din copilărie vă poate dezvălui frăgezimea și gustul acestui deliciu mult iubit. Rețeta s-ar fi pierdut dacă nu ar fi fost salvată de câțiva cofetari din zona Câmpulung.

RomaniaTV

Dispar banii de pe carduri, ANAF şi BNR avertismente pentru toţi românii cu carduri

Observatornews.ro

Valentin a pedepsit-o cu moartea pe femeia iubită. Furios că Nicoleta vrea divorţ, a ucis-o, apoi şi-a dat foc în maşină

Povestea covrigului cu ou, un deliciu distribuit cu ocazia Crăciunului, Paștelui sau Rusaliilor, este detaliată în monografia comunei Lerești. Este doar o chestiune de timp până când acest produs, considerat desert pentru unii și gustare delicioasă între mesele principale pentru alții, va deveni o marcă tradițională cunoscută în întreaga țară. În prezent, a fost înregistrat ca marcă tradițională a zonei, iar în a doua zi de Rusalii, localnicii din Lerești se adună la un festival ce îi poartă numele.

Covrigul cu ou pare să-și tragă originile, conform tradiției orale, dinainte de sosirea ardelenilor în regiunile subcarpatice ale Mușcelului, aproximativ în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Arealul în care s-a răspândit acest produs autohton delicios corespunde, în mare, zonei populate de ardeleni după ce s-au stabilirea aici. Este posibil ca asocierea covrigilor cu ou cu marile sărbători să nu fie întâmplătoare, ținând cont că în Transilvania, tradiționala colivă – utilizată pentru comemorarea și pomenirea morților – a fost interzisă de autoritățile habsburgice. În aceste condiții dificile, românii au adoptat covrigii ca o alternativă la colivă.

Care este cel mai important pas pentru reușita rețetei

De atunci și până în prezent, covrigul cu ou a fost preparat conform unei rețete transmise din generație în generație, din familie în familie, evoluând în concordanță cu progresul tehnologic și dezvoltarea societății în diverse perioade istorice. De-a lungul secolelor, rețeta a fost îmbogățită cu diverse ingrediente, păstrând totuși gustul care a consacrat-o.

Covrigul mușcelean este pregătit exclusiv din ingrediente 100 la sută naturale. Pentru fiecare 15 ouă, se utilizează un kilogram de făină de la moară. Și mai există un detaliu intrigant. Covrigii sunt copți la cuptorul cu lemne abia după două zile.

„Marele secret”(!), (dacă a existat vreodată un secret în acest sens), în afara ingredientelor folosite, per cuptor (45 de ouă, 4 kg și jumătate de făină, o jumătate de litru de ulei, un kg de zahăr, 4 lingurițe de sare, 4 lingurițe de leșie de fag, coaja (rasă) a două lămâi, esență de rom, 40 grame drojdie, praf de copt, amoniac) este cel al frăgezirii aluatului cu țuică amestecată cu rom, al leșiei de fag obținută dintr-o lingură, cu vârf, de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptorul încins pe vatră după ce s-a scos jarul obținut din „țăndări” de brad, al muncii neîntrerupte din momentul frământatului până la terminarea coacerii” sunt cuvintele rostite de prof. Ion Oană, președintele Filialei Mușcel a Societății de Științe Istorice din România, la ediția cu numărul XIII a Festivalului “Covrigilor cu Ou” din Lerești.