Restaurantele și sălile de sport au dus la transmisia COVID-19

Restaurantele, cafenelele și sălile de sport au acționat în primăvara ca zone de supra-răspândire a COVID-19, reprezentând majoritatea infecțiilor noi din marile orașe americane, potrivit unui nou studiu. Descoperirile, publicate în revista Nature, sugerează, de asemenea, că reducerea ocupării maxime în aceste locuri poate fi eficientă in reducerea transmisiei COVID-19.

„Munca noastră evidențiază faptul că nu trebuie să fie totul sau nimic”, a declarat pentru New York Times autorul principal al studiului, Jure Leskovec, informatician la Universitatea Stanford, noteaza Live Science.

RomaniaTV

Anunţul şoc al BNR după alegeri pentru toţi românii cu economii în euro şi dolari

Observatornews.ro

Ce şanse are Nicuşor Dan să îl învingă pe George Simion în turul II

Locuri riscante

Cercetătorii studiului au creat un model pentru a imita răspândirea COVID-19 în 10 mari orașe americane: New York, Los Angeles, Chicago, Dallas, Washington, D.C., Houston, Atlanta, Miami, Philadelphia și San Francisco. Modelul nu numai că a luat în considerare factorii standard în răspândirea unei boli infecțioase (cum ar fi câte persoane sunt susceptibile, expuse, infectate și imune la virus), dar s-a bazat și pe date reale care au arătat cât de des oamenii au intrat în contact strâns cu alții.

Pentru a face acest lucru, au încorporat informații despre comportamentul oamenilor folosind date anonimizate de pe telefoanele mobile a 98 de milioane de americani, urmărindu-le mișcările către aproximativ 553.000 de locații publice în perioada 1 martie – 2 mai. Au obținut, de asemenea, suprafața pătrată a acestor locuri pentru a calcula numărul de oameni pe metru pătrat în fiecare dintre aceste locații, la un moment dat.

Modelul ar putea prezice cu precizie numărul zilnic de cazuri COVID-19

Au descoperit că modelul lor ar putea prezice cu precizie numărul zilnic de cazuri COVID-19 în aceste orașe.

Cercetătorii au estimat apoi numărul de infecții care au apărut în fiecare dintre locațiile publice și au constatat că majoritatea infecțiilor au avut loc doar la un număr mic de locuri de „supra-răspândire”. De exemplu, în Chicago, 10% din aceste locatii a reprezentat 85% din infecțiile prezise, ​​au descoperit autorii.

Mai mult, atunci când cercetătorii au modelat riscul redeschiderii locurilor după carantina, unele locuri – în special restaurantele – prezentau un risc mult mai mare decât altele în ceea ce privește numărul de noi infecții care ar avea loc la redeschidere.

„Restaurantele erau de departe cele mai riscante locuri, de aproximativ patru ori mai riscante decât sălile de sport și cafenelele, urmate de hoteluri”, a spus Leskovec într-o conferință de presă, potrivit Times. Cercetătorii au emis ipoteza că aceste locatii sunt mai riscante, deoarece au avut tendința de a avea o densitate mare de oameni pentru mult timp.

În general, cercetătorii au descoperit că limitarea ocupării locului la 20% din capacitatea maximă a redus infecțiile prezise cu mai mult de 80%.

Disparități de coronavirus

Rezultatele studiului a explicat, de asemenea, de ce populațiile cu venituri mici și minoritare au fost afectate în mod deosebit de puternic de COVID-19.

În timpul blocării, oamenii din cartierele cu venituri mai mici nu și-au redus mobilitatea la fel de mult ca și cei din cartierele mai bogate, probabil pentru că aveau locuri de muncă care nu le permiteau să lucreze de acasă. În plus, locurile precum magazinele alimentare din zonele cu venituri mai mici au avut rate de transmisie COVID-19 mai mari, deoarece aceste locuri erau mai mici și mai aglomerate, iar oamenii au rămas acolo mai mult timp, în comparație cu locurile similare din zonele mai bogate, a constatat studiul.

Aceste descoperiri sugerează modalități prin care factorii de decizie politică pot reduce disparitățile în ratele de infecție cu COVID-19, de exemplu, cu limite de ocupare pentru a reduce aglomerarea, pe lângă îmbunătățirea politicilor de concediu plătit, astfel încât lucrătorii să poată rămâne acasă când sunt bolnavi, au precizat autorii.

„Rezultatele noastre sugerează că disparitățile infecției nu sunt consecința inevitabilă a factorilor dificil de abordat pe termen scurt, cum ar fi diferențele în condițiile preexistente; dimpotrivă, deciziile politice pe termen scurt pot afecta în mod substanțial rezultatele infecției prin modificarea cantității globale de mobilitatea permisă și tipurile de [locații] redeschise”, au spus autorii.

Autorii notează că modelul lor nu include toate locațiile publice, în special nu include școli sau birouri. În plus, deoarece studiul a folosit date de la începutul pandemiei, constatările nu se aplică neapărat transmiterii COVID-19 în prezent. De exemplu, oamenii sunt mai predispuși să practice distanțarea socială și să poarte măști la restaurante astăzi, comparativ cu luna martie. Și oficialii din domeniul sănătății au observat că multe noi focare din SUA sunt generate in principal de adunări în casele oamenilor.