Regele leneș al României. Klaus Iohannis, în viziunea jurnaliștilor de la Le Figaro: Un lider odihnit pentru o țară obosită

Klaus Iohannis, președintele României, își încheie cel de-al doilea mandat sub un val de nemulțumire generală, fiind perceput de mulți drept principalul responsabil pentru criza politică actuală. Mandatul său a fost prelungit în urma anulării controversate a alegerilor prezidențiale, iar criticile la adresa sa se întețesc pe măsură ce tensiunile sociale și politice din țară escaladează.

Pe zidurile Palatului Prezidențial, inscripții precum „Trădător, pleacă!” reflectă nemulțumirea populară față de deciziile recente ale justiției și atitudinea lui Iohannis. Justificată de suspiciuni de ingerință rusă, anularea alegerilor a aruncat țara într-o stare de incertitudine politică. Între timp, președintele și-a păstrat poziția și a reconfirmat actuala conducere guvernamentală, stârnind reacții dure, precum comparațiile cu liderii autoritari din alte regiuni.

RomaniaTV

Statul a luat din cardurile românilor 870 de milioane în trei zile. Suma maximă retrasă de la fiecare, 5.000 de lei

Observatornews.ro

Zidarii, înlocuiţi de roboţi în România. Lucrează fără oprire şi "cer" 30 de euro pe metrul pătrat

Deși, cu doar câteva săptămâni înainte, Iohannis și-a cerut iertare românilor pentru decizii care i-au nemulțumit, acest gest a fost considerat de specialiști drept tardiv și insuficient. Silvia Marton, profesor de Științe Politice, a subliniat că președintele a pierdut ocazia de a-și asuma răspunderea într-un mod semnificativ pentru criza în desfășurare.

Imaginea unui președinte „leneș”

Criticat pentru distanțarea de problemele țării și pentru absențele frecvente, Iohannis este numit ironic „regele leneș” de către o parte a presei și opiniei publice. Fost profesor de fizică și primar al Sibiului, el a ajuns să fie văzut drept un lider mai preocupat de deplasările externe decât de administrarea reală a țării.

Cu toate acestea, imaginea sa internațională rămâne intactă. La Bruxelles, liderii europeni îl consideră un partener de încredere, apreciindu-i implicarea în sprijinirea Ucrainei și menținerea stabilității.

Totuși, acest contrast între percepția internă și cea externă subliniază decalajul dintre realitățile românilor și politica de fațadă.

 Criza educației și abandonul politicilor prioritare

Printre cele mai criticate aspecte ale mandatului său se numără lipsa reformelor în educație. Deși și-a declarat educația drept o prioritate, realitatea arată un declin accentuat al sistemului public de învățământ. Statisticile arată că 250.000 de copii între 6 și 14 ani au abandonat școala, un număr semnificativ mai mare decât înaintea mandatului său. Raluca Pantazi, jurnalistă, a subliniat că rezultatele școlilor românești au fost cele mai slabe la nivel internațional în această perioadă.

Criticii îl acuză pe Klaus Iohannis de pasivitate în momentele de maximă tensiune. În timpul pandemiei, când lumea căuta un lider ferm, el a rămas tăcut. La fel, invazia Ucrainei de către Rusia și ascensiunea unui extremist în politica românească au fost întâmpinate cu declarații evazive și lipsite de substanță.

În timp ce președintele continuă să-și justifice deciziile prin scuze tardive, furia mocnită a românilor rămâne un semn al deconectării între Palatul Prezidențial și realitățile cotidiene. Criticii văd în Iohannis un lider izolat, care a lăsat țara să alunece într-o criză profundă, cu efecte politice și sociale pe termen lung.