Refluxul gastroesofagian la bebeluși. De ce apare, cum se manifestă și cum se tratează?

Refluxul gastroesofagian este adesea întâlnit la bebeluși, mai ales în primul an de viață. Iată de ce apare, cum se manifestă și cum poate fi tratat.

Refluxul gastroesofagian reprezintă condiția medicală în care conținutul stomacului se întoarce către esofag. Aceasta determină apariția unor simptome, care afectează calitatea vieții și, în unele cazuri, apariția unor complicații.
Îndeosebi în primul an de viață, copiii se pot confrunta cu episoade de reflux gastroesofagian. Dacă nu afectează sănătatea sau dezvoltarea celor mici, astfel de episoade sunt considerate normale. Regurgitațiile fiziologice își fac apariția imediat după ce bebelușul mănâncă și nu constituie motive de îngrijorare, dacă nu sunt însoțite și de alte simptome. După 18 luni, este firesc ca episoadele de reflux gastroesofagian să înceteze.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

Refluxul gastroesofagian reprezintă condiția medicală în care conținutul stomacului se întoarce către esofag.

Din ce cauze apare refluxul gastroesofagian la bebeluși?

Vinovată de apariția refluxului gastroesofagian se face dezvoltarea insuficientă a sfincterului esofagian, acel mușchi care nu permite trecerea sucului gastric acid înapoi în esofag, după ce se închide. De asemenea, alte cauze mai pot fi: poziția culcată a copilului timp îndelungat, dieta bazată, în special, pe lichide sau nașterea prematură.

În alte cazuri, însă, episoadele de reflux gastroesofagian la bebeluși sunt provocate de diferite afecțiuni, cum sunt: boala de reflux gastroesofagian, stenoza pilorică sau esofagita eozinofilică. Dacă regurgitațiile durează mai multe luni și sunt însoțite de vărsături, tuse și respirație dificilă, poate fi vorba de boala de reflux. În schimb, dacă cel mic varsă imediat după ce a mâncat și nu ia în greutate, de vină este stenoza pilorică. Aceasta este produsă de îngroșarea progresivă a pilorului, un orificiu circular care leagă stomacul de duoden. În final, esofagita eonzinofilică reprezintă o inflamație a esofagului, provocată de o acumulare a unui anumit tip de globule albe în mucoasa peretelui acestuia. De regulă, esofagita este o reacție alergică față de un aliment.

Prin urmare, dacă bebelușul nu ia în greutate, are vărăsturi în jet, are vărsături cu sânge, sub formă de zaț de cafea sau cu un lichid verde sau galben, are scaune cu sânge, refuză să mănânce, respiră greu și tușeșete, începe să regurgiteze după șase luni sau are o stare de iritabilitate după ce mănâncă, este necesar să mergi, de urgență, la medic.

Vinovată de apariția refluxului gastroesofagian se face dezvoltarea insuficientă a sfincterului esofagian, acel mușchi care nu permite trecerea sucului gastric acid înapoi în esofag, după ce se închide.

Cum se tratează refluxul gastroesofogian la bebeluși?

De cele mai multe ori, episoadele de reflux gastroesofagian dispar de la sine. Cu toate acestea, medicii pediatri recomandă mesele mici și dese, deoarece supraalimentarea la o singură masă poate favoriza vărsăturile. În plus, alăptarea sau hrănirea cu formula de lapte trebuie întreruptă din când în când şi copilul trebuie ajutat să eructeze (să scoată gazele din stomac), prin bătăi uşoare cu mâna pe spate.

După ce a mâncat, copilul trebuie ţinut în poziţie verticală 20-30 de minute, pentru a preveni regurgitațiile.

Totodată, este indicată schimbarea formulei de lapte sau eliminarea temporară din alimentația mamei a laptelui de vacă, a carnei de vită sau a ouălor. Îngroşarea cu mucilagiu de orez a formulei de lapte sau a laptelui muls poate fi de mare ajutor, însă această strategie poate adăuga calorii suplimentare în dieta celui mic.

În cazuri mai grave (copilul nu ia în greutate, refuză să mănânce, prezintă simptome specifice inflamației esofagiene sau are astm bronșic), refluxul gastroesofagian se tratează cu medicamente care reduc aciditatea gastrică, cum sunt ranitidina sau omeprazolul.

Dacă refluxul gastroesofagian este însoțit de complicații respiratorii, de exemplu, și nu răspunde la tratamentul medicamentos, se impune tratamentul chirurgical.

Medicii pediatri recomandă mesele mici și dese, deoarece supraalimentarea la o singură masă poate favoriza vărsăturile.