Rectorul Universității din București, Marian Preda, la BZI LIVE: „Integrându-l pe student în piaţa muncii în așa fel încât să nu fie separat de industria în care merge să lucreze”

Profesor univ. dr. Marian Preda, rector al Universității din București, a discutat în ediția BZI LIVE de vineri, 3 februarie, despre situația forței de muncă din România, și cum tinerii absolvenți de studii universitare aleg din ce în ce mai des să plece în străinătate. Fie la studii, fie în căutarea job-ului de vis, occidentul sună mai bine și pare să ofere mai mult decât ceea ce găsesc în țara proprie.

Rectorul Marian Preda la BZI LIVE

Marian Preda, rector al Universității din București, a discutat la BZI LIVE despre o altă problemă a învățământului superior din România, și anume, inexistența unui program bine definit. Vorbim aici de multă materie, într-o perioadă scurtă de timp, o materie abstractă care nu este chiar în ton cu cerințele de pe piața forței de muncă.

Stirile PROTV

Ce a spus operatoarea care a introdus biletul câștigător la Loto 6/49 despre românul care a luat premiul de 9,5 mil. euro

RomaniaTV

Prima reacție a lui Igor CUCIUC după moartea fiicei sale. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Balul Bobocilor: A căzut în genunchi, apoi s-a prăbușit!

Apoi, din anii ’90 încoace, au apărut tot felul de facultăți și universități, dar nu din dorințe pur academice, ci mai mult economice.

„Vedeţi, după 1989, fiecare judeţ, fiecare orăşel reşedinţă de judeţ a vrut să aibă propria universitate. Ca să aibă şi ei control, cui se dau diplome, cine intră la facultate, ca să aibă şi ei, fratele, iubita, nevasta, sora, să aibă un loc de muncă acolo la universitate. Şi de unde puteai să iei specialişti aşa, peste noapte? Din profesori de liceu şi aşa mai departe. Avem o fragmentare uriaşă a învăţământului superior exact cum avem o fragmentare uriaşă a organizării administrativ-teritoriale, şi va trebui să avem maxim 1000 de primarii în România. Aşa şi la universităţi. Ar trebui să avem vreo 20 şi avem peste 50 publice, plus cele private… 90 şi ceva de universităţi.

Dincolo de chestiunea aceasta, universităţile trebuie să se adapteze. Noi, universităţile mari, avem probleme care vin din istoria noastră, de care suntem mândri şi care ne ajută. Universităţile mari trebuie să se adapteze şi că infrastructura, care contează foarte mult.

Între timp, piaţa muncii a devenit foarte dinamică, dispar peste noapte foarte multe specializări şi apar altele noi. De asemenea, la orice specializare, la orice loc de muncă, apare o nouă tehnologie. Deci trebuie să înveţi lucruri noi încontinuu. Universităţile în general, în toată lumea, nu pot rămâne pe ciclurile acestea lungi. În 3-4 ani se pot schimba foarte multe lucruri în piaţa forţei de muncă.

Specializări pentru care noi formăm oameni, dispar până când termină ei facultatea, sau trebuie adaptate, se ajustează. Noi trebuie să ne adaptăm la o piaţă a muncii în schimbare.

În primul rând, pentru a te adapta, trebuie să le asiguri studenţilor mai degrabă competențe transversale, adică ce le trebuie lor pentru că după aceea să se adapteze când ajung acolo la o gamă variată de slujbe. Spre exemplu, competențe de comunicare, de documentare, investigaţie în vederea analizei, de luare a unor decizii, care e esenţială, competențe de tipul limbilor străine… dar şi pe cele specific unor poziţii, pe care însă să le furnizăm împreună cu beneficiarii muncii studentului, adică cu firmele din industrie. Pentru că ei ştiu cel mai bine de ce anume au nevoie acolo şi ce trebuie să facă studentul acolo când va termina facultatea.

În plus, trebuie să facem lucrul acesta integrându-l deja pe student în piaţa muncii, adică având stagii de practică, de internship, pentru că ei, atunci când termină facultatea, să nu fie separaţi de industria în care merg să lucreze. Să fie deja integraţi şi să meargă în mod natural”, a spus rectorul Marian Preda.

Rectorul Marian Preda: „E o prioritate pentru sistemul de învăţământ superior”

Schimbarea sistemului de formare ar fi soluția, spune prof. univ. dr. Marian Preda. Astfel, studentul va putea avea o calificare și se va simți pregătit să înfrunte tot ceea ce-l așteaptă în cadrul unui interviu de angajare.

„Şi pentru că economia are nevoie de ei, mai ales în multe domenii, şi pentru că studenţii au nevoie de bani şi vor să câştige, ponderea celor care lucrează a devenit extrem de mare. În universitatea din Bucureşti, între 35%-40% dintre studenţii la licenţă au deja job-uri, procentele crescând spre ultimii ani, şi la master sunt 70%. Iar la master anul II, sunt 90%.

Şi atunci noi trebuie să ne armonizăm, pentru că îi împărţim cu angajatorii. Dar pentru unii job-urile devin atât de importante încât le trec pe primul plan şi angajatorii îi suprasolicită – îi plătesc bine, dar îi suprasolicită- şi nu mai au timp de educaţie. Iar aici ar trebui să avem reglementări ca în Franţa, în care, un student nu are voie să lucreze mai mult de 4 ore.

Şi în felul acesta, poate să lucreze, e foarte bine că se integrează acolo, dar îi rămâne și timp de şcoală. La noi lucrează la 8 ore, program fix… când să mai ajungă la şcoală? Face un compromis cu educaţia şi sigur nu termină un student de calitate bună.

Pe urmă, competențele nu mai sunt aşa simple, fac o specializare întreagă şi gata. Nu. Pe piaţa muncii, când te angajezi, lui îi trebuie nişte lucruri foarte clare. Angajatorul vrea chestiuni din ce în ce mai concrete, şi atunci trebuie să adaugi prin formare continuă, la competentele lui şi alte lucruri concrete.

Dacă noi dăm doar diplome din astea generale, nici angajatorul nu ştie concret ce competente are el şi vede nişte discipline teoretice pe care trebuie să le mai şi uniformizam naţional.

Deci aceasta este o mare provocare. Schimbarea sistemului de formare într-unul flexibil, adaptat la piaţa muncii. Ceea ce SUA face de mult timp. Şi Europa nu a făcut tranziţia asta şi acum vrea să o facă, e o prioritate pentru sistemul de învăţământ superior”, a spus rectorul Marian Preda.