Ratele de obezitate au crescut în timpul pandemiei COVID-19

Ratele de obezitate au crescut în timpul COVID-19. Pe măsură ce stresul financiar crește, la fel și dorința pentru tot felul de alimente, potrivit unui studiu al Universității din Alberta, care sugerează că pandemia COVID-19 va crește ratele de obezitate, în special în rândul celor care și-au pierdut locul de muncă.

Un cercetător in psihologie a consumatorului, Jim Swaffield, și co-cercetătorul său Qi Guo au realizat un experiment cu 564 de participanți pentru a examina relația dintre stresorii de mediu și dorința de a mânca.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

Participanților li s-au prezentat imagini cu 30 de produse alimentare și li s-a cerut să evalueze cât de mult au dorit fiecare articol. Participanții au fost apoi rugați să citească unul dintre cele șase scenarii care descriu condițiile de trai curente ale cuiva.

Fiecare poveste prezenta pe cineva care trăia fie în condiții „sigure”, fie „dure” și se rotea în jurul unei situații care implică sprijin social, perspective economice sau siguranță fizică. După citirea poveștii, participanților li s-a cerut din nou să evalueze cât de dorit era fiecare produs alimentar.

Ratele de obezitate au crescut în timpul COVID-19

Pe măsură ce creștea stresul financiar, creștea și dorința de a mânca.

Swaffield a explicat că, atunci când suntem stresați, corpurile noastre produc cortizol, un hormon al stresului. Cortizolul declanșează pomparea sângelui către mușchii mari, în pregătirea unui răspuns de luptă sau de zbor. Sub stres, organismele trimit un semnal pentru a mânca mai mult și a se alimenta cu combustibil.

„Acesta este un răspuns evoluat”, a spus el. „În condiții grele există, în general, o lipsă de alimente. Atât animalele, cât și oamenii simt inconștient sau ridică semne din mediul înconjurător care le spun că condițiile lor se agravează.”

Ca răspuns la aceste semne, Swaffied a spus că multe animale experimentează un impuls inconștient de a se supraalimenta, construind un inventar de alimente în corpurile noastre, așa cum face un urs înainte de a intra în hibernare.

Sentimentul nesigur sau izolat scade pofta de mâncare

Cercetătorii au analizat, de asemenea, impactul stresului asociat cu rețelele slabe de sprijin social și preocupările legate de siguranța fizică. Au descoperit că rețelele de asistență slabe și preocupările legate de siguranța fizică au scăzut pofta de mâncare.

Swaffield a sugerat această scădere a apetitului atunci când există îngrijorări pentru siguranța fizică ca poate fi adaptativă, deoarece permite individului să rămână concentrat pe reducerea amenințării, mai degrabă decât pe achiziționarea de hrană.

El a sugerat ca cei care sunt cei mai militanți în ceea ce privește păstrarea distanței sociale și purtarea măștilor sunt cel mai probabil să se simtă amenințați fizic de virus și de oamenii din jurul lor. Acest lucru poate creste izolarea lor socială, creând astfel și stresul social pentru ei, noteaza medicalxpress.com.

De asemenea, Swaffield a menționat că defalcarea rețelelor sociale poate fi cea mai grea pentru cei cu o personalitate extrovertită.

„Extrovertiții au nevoie de stimulare socială. În caz contrar, acest lucru creează febră și frustrare, la fel ca un animal sălbatic care este blocat într-o cușcă”, a spus el. „Și asta ar putea duce la anxietate și la lipsa poftei de mâncare”.

Și în timp ce căutarea alimentelor bogate în calorii poate fi un lucru bun în perioadele de insuficiență, Swaffield a spus că impulsurile noastre instinctuale trebuie gestionate dacă dorim să prevenim creșterea excesivă în greutate în timpul crizei financiare induse de pandemie.

În acest scop, a spus că administrarea consumului începe la magazinul alimentar, unde trebuie să evităm tentația de a cumpăra alimente in fata carora este greu de rezistat.

De asemenea, mesele pre-planificate sunt o modalitate bună de a evita mâncarea rapidă.