Râsul acționează ca un tampon de stres. Oamenii care râd frecvent în viața de zi cu zi pot fi mai bine pregătiți pentru a face față evenimentelor stresante – deși acest lucru nu pare să se aplice intensității râsului. Acestea sunt concluziile raportate de o echipă de cercetare de la Universitatea din Basel în revista PLOS ONE.
Se estimează că oamenii, de obicei, râd de 18 ori pe zi – în general în timpul interacțiunilor cu alți oameni și în funcție de gradul de plăcere pe care îl experimentează. Cercetătorii au raportat, de asemenea, diferențe legate de timpul zilei, vârsta și sexul – de exemplu, se știe că femeile zâmbesc mai mult decât bărbații, în medie. Acum, cercetătorii de la Divizia de Psihologie Clinică și Epidemiologie din cadrul Departamentului de Psihologie de la Universitatea din Basel au realizat recent un studiu privind relația dintre evenimentele stresante și râsul în ceea ce privește stresul perceput în viața de zi cu zi.
Întrebări adresate de aplicație
În cadrul studiului longitudinal intensiv, un semnal acustic de la o aplicație de telefonie mobilă i-a determinat pe participanți să răspundă la întrebări de opt ori pe zi la intervale neregulate pentru o perioadă de 14 zile. Întrebările legate de frecvența și intensitatea râsului și motivul pentru râs – precum și orice evenimente stresante sau simptome de stres trăite – în timpul de la ultimul semnal.
Folosind această metodă, cercetătorii care lucrează cu autorii principali, Dr. Thea Zander-Schellenberg și Dr. Isabella Collins, au putut studia relațiile dintre râs, evenimente stresante și simptome fizice și psihologice ale stresului („Am avut o durere de cap” sau „m-am simțit neliniștit”) ca parte a vieții de zi cu zi. Analiza recent publicată s-a bazat pe date de la 41 de studenți în psihologie, dintre care 33 erau femei, cu o vârstă medie de sub 22 de ani.
Primul rezultat al studiului observațional a fost dat pe baza literaturii de specialitate: în fazele în care subiecții râdeau frecvent, evenimentele stresante au fost asociate cu simptome mai minore ale stresului subiectiv. Cu toate acestea, a doua constatare a fost neașteptată. Când a fost vorba de interacțiunea dintre evenimentele stresante și intensitatea râsului (puternic, mediu sau slab), nu a existat o corelație statistică cu simptomele stresului. „Acest lucru se poate întâmpla deoarece oamenii estimează mai bine frecvența râsului, decât intensitatea acestuia în ultimele ore”, spune echipa de cercetare.
Râsul acționează ca un tampon de stres
Afectarea pozitivă este asociată cu atenuarea răspunsurilor la stres mental și fiziologic. Întrucât râsul este o operaționalizare fiziologică obișnuită a afectelor pozitive, am investigat dacă efectele experimentării unui eveniment stresant asupra simptomelor de stres sunt diminuate de frecvența și intensitatea râsului zilnic. Folosind un design longitudinal intens, am evaluat experiența auto-raportată de evenimente stresante, simptome de stres și frecvență, precum și intensitatea râsului în viața de zi cu zi a studenților universitari. Datele noastre de evaluare de moment au fost analizate cu modele pe mai multe niveluri. Rezultatele susțin modelul de tamponare a stresului cu efecte pozitive: Am constatat că frecvența râsului atenuează asocierea între evenimentele stresante și simptomele de stres ulterioare. S-a constatat însă că nivelul de intensitate al râsului nu a avut niciun efect semnificativ. Studiile viitoare ar trebui să utilizeze indicatori psihofiziologici suplimentari de stres și să îndrepte contribuțiile diferențiale ale frecvenței și intensității râsului zilnic.