Rana de abandon se definește ca o traumă profundă, ce își are originea în experiența separării sau a pierderii, mai ales în cadrul relațiilor semnificative.
Această rană se dezvoltă în principal în copilărie, când se trece printr-o ruptură emoțională bruscă sau progresivă față de o persoană ce are un rol foarte important în viața sa afectivă.
Cum se manifestă rana de abandon?
Aceasta poate fi generată de diferite circumstanțe, precum divorțul părinților, o boală gravă, decesul unei persoane dragi sau perioade îndelungate de separare din cauza muncii sau a altor obligații. Pe lângă absența fizică a unei persoane importante, și neglijența emoțională este o cazuă frecventă ce o cauzează. Dacă un copil nu primește suficientă atenție, validare emoțională sau afecțiune, poate dezvolta cu usurință sentimentul că nu este suficient de valoros sau că nu merită iubire.
Aceste lucruri duc la dezvoltarea acestei răni, care afectează într-un mod semnificativ capacitatea unei persoane de a dezvolta relații sănătoase și echilibrate la maturitate.
Cel mai comun tipar al acestei răni este tendința de atașament excesiv sau de dependeță emoțională. Persoanele ce nu au depășit această traumă, pot să experimenteze o nevoie constantă de aprobare și de reasigurare din partea persoanelor apropiate, din frica de a nu fi abandonate din nou.
În același timp, unele persoane pot să dezvolte un comportament de evitare, ce duce la apariția distanțării emoționale. Acest comportament poate fi perceput ușor de cei din jur ca o lipsă de interes sau chiar indiferență, ceea ce complică dinamica relațională.
Aceasta poate contribui și la posesivitate și gelozie în relații, lucruri ce sunt amplificate de teama că partenerul ar putea pleca și căuta o persoană mai bună. Acest comportament poate duce la conflicte frecvente și la o tensiune continuă, ce subminează încrederea și stabilitatea în relație.
Ce impact important are asupra vieții
Această rană se manifestă prin mai multe simptome și comportamente, ce pot să difere de la o persoană la alta. Printre simptomele cele mai frecvente se enumeră depresia, sentimentele de nesiguranță, anxietatea, teama constantă de a fi părăsit, gânduri negative și autosabotaj.
Persoanele ce au această rană pot să experimenteze sentimente puternice de neadecvare și de inutilitate, fiind convinse că nu sunt suficient de bune, astfel încât să fie iubite și acceptate. Această convingere a lor poate duce la o autocritică excesivă și la dificultăți de apreciere a propriei persoane.
Rana are și un impact direct asupra stimei de sine, afectând semnificativ modul în care o persoană se percepe pe sine și valoarea sa în ochii altor persoane. Teama de respingere și sentimentele de neîmplinire pot duce la subminarea încrederii, ducând la convingerea că nu poate fi de succes sau bun de iubit.
În unele cazuri, această persoană poate încerca să demonstreze în mod constant că merită iubire și apreciere prin realizări, ignorându-și nevoile emoționale. În alte cazuri, poate apărea un comportament de autoizolare, unde persoana evită să pună în pericol stima sa de sine sensibilă.
O altă caracteristică este dependența emoțională, unde persoana devine foarte atașată de cei din jur și caută frecvent să-și asigure afecțiunea și prezența acestora.
Vindecarea în ceea ce privește rana de abandon poate fi un proces lung și continuu, însă este esențial să construiești o viață unde să te simți valoros și iubit.