România se confruntă, în doar două săptămâni cu două pierderi emblematice. După ce cascada Bigăr s-a prubusit, strârnind o reacţie dură, a venit rândul unui alt monument natural. Vorbim despre unul dintre turnurile Ocolașului Mare din Munţii Ceahlău.
Ca urmare a incidentului, echipele de la Salvamont Neamț au restricţionat accesul turiştilor în zonă, iar oficialii au anunţat că toate monumentele naturale vor fi supuse unor analize.
Unul dintre turnurile Ocolașului Mare din Munţii Ceahlău s-a prăbuşit
Conform relatărilor de la fața locului, monumentul natural din Ceahlău s-a prăbuşit. Salvamont Neamț a interzis accesul turiştilor la turnurile Ocașului Mare. De altfel a fost dispusă o expertiză pentru monumentele naturale. În urma concluziilor trase după verificări se vor pune fișe de risc. Incidentul nu este unic în zonă, în urmă cu doar câteva zile o stânca ce cântărește câteva sute de tone s-a prăbușit la câţiva kilometri distantă.
Octavian Berceanu, șeful Gărzii Naţionale de Mediu spune că decizia de a verifica toate monumentele naturale este una firească şi că turiştii trebuie să se simtă în siguranţă atunci când vizitează astfel de obiective. În urma rezultatelor, accesul turiştilor ar putea fi redus:
„Să anticipăm şi efectul antropic al activităţilor umane, dar şi al schimbărilor climatice asupra acestor monumente.(…) Pe lângă riscurile date de nişte posibile accidente, poate sunt nişte riscuri pe care le putem evita în acest context. Ce înseamnă schimbări climatice? Înseamnă şi ploi torenţiale şi viituri”, a declarat Octavian Berceanu, şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Care a fost cauza prăbușirii monumentului natural din Munții Ceahlău
Conform specialiştilor, o cauză probabilă a deteriorării şi respectiv prăbuşirii unui turn din Ocașul Mare din Munţii Ceahlău este vremea nefaastă. Aşadar, ploile torenţiale au dus la slăbirea structurii naturale şi implicit la căderea acesteia. Salvamontiştii au restricţionat accesul turiştilor în zonă şi au declarat că stâncile din Ocașul Mare nu mai pot fi protejate.
„Eu nu cred că la ora actuală România are tehnologia necesară pentru a evacua acele blocuri de stâncă, care au, probabil, zeci şi sute de tone, iar o lucrare de amenajare în acea zonă este, iarăşi, foarte costisitoare şi încalcă actuala legislaţie de mediu, deoarece Ocolaşul Mare este rezervaţie ştiinţifică”, a spus Raul Papalicef.
Conform statisticilor oficiale, în vara anului 2020, pe la monumentul natural din Ceahlău au trecut aproximativ 30.000 de persoane.
Cascada Bigăr s-a prăbuşit în urmă cu doar câteva zile
Opinia publică a fost socată de faptul că una dintre cele mai cunoscute cascade romaneşti din lume, Cascada Bigăr s-a prăbuşit. Acest lucru a stârnit şi revolta unor politicieni care au criticat faptul că în zonă nu s-au luat măsuri de conservare a obiectivului turistic.
Marcel Vela, fostul ministru de Interne spunea că ar trebui întocmit un proiect naţional de refacere a acestui monument naţional
„Să găsim, împreună, o soluție pentru un proiect național de restaurare și reconstrucție pentru cascada Bigăr, un simbol național care a făcut o așa mare cinste României și care este atât de iubit de turiștii români, dar și străini”, a transmis că apel Marcel Vela.
În replică, Decanul Facultății de Geografie de la Universitatea din București a afirmat că natura trebuie să fie lăsată să-şi urmeze cursul firesc şi că renumita cascadă o să se refacă. Procesul ar putea dura zeci, poate sute de ani:
Din punctul meu de vedere, trebuie să lăsăm lucrurile să meargă în mod natural. Această cascadă se va reface, dar peste zeci, peste sute de ani. Oricum e foarte accesibilă, foarte mulți opresc în drum și imediat ajung la cascadă. Eu zic că se va reface în mod natural. Eroziunea își va spune cuvântul și acea bucată de stâncă prăvălită va fi fărâmițată de apă și se va duce, dar pe marginea stâncii se va forma o altă cascadă, o altă treaptă la fel de frumoasă
Totuşi, în spaţiul public a apărut şi ipoteza că probusirea cascadei poate avea şi iz penal.
„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascadă a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a precizat ghidul de turism Mircea Jumanca și activist pentru protecția mediului.