Raluca Prepeliță, despre boala Alzheimer: „30% dintre pacienți uită frecvent anumite lucruri“

La Iași, în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola“, sunt tratați pacienții cu demență. Medicul Raluca Prepeliță vorbește despre boala Alzheimer, despre care spune că este întâlnită la 30% dintre cazurile pacienților care vin pentru a face un consult medical. Stresul este factorul primordial care duce la apariția bolii, iar femeile sunt mai afectate decât bărbații. Există două tipuri de tratament care este aprobat de către FDA. Doctorul Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru, menționează că persoanele din mediul rural sunt mai puțin afectate de această boală.

Alzheimer afectează în primul rând memoria persoanei, dar și comportamentul acesteia devine din ce în ce mai anormal. Primele simptome se observă prin uitarea frecventă a celor mai importante lucruri. Oboseala și insomnia sunt principalii factori care duc la evoluția bolii. Există trei factori de risc pe care le-au identificat medicii în cazul pacienților cu Alzheimer. Medicii recomandă o alimentație mediteraneană care să prevină și să diminueze cazurile de Alzheimer.

RomaniaTV

Carmen Șerban, total schimbată în urma operațiilor estetice. Arată cu 20 de ani mai tânără / GALERIE FOTO

Observatornews.ro

Semnătura de 185.000$. Înainte să dea cu subsemnatul la poliţie, fraţii Tate, acuzaţi de viol şi trafic de persoane, şi-au scos bolizii pe Calea Victoriei

Ce presupune boala Alzheimer și cum o identificăm

Este o întreagă investigație la nivel cerebral, examenul neurologic, analizele de sânge și examenele imagistice

Medicul Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru, la Institutul de Psihiatrie „Socola“ Iași susține că boala Alzheimer este o boală neodegenerativă a creierului, implică un declin major care determină probleme de memorie, gândire și comportament. Această boală apare începând cu 35 de ani, mai accentuată fiind la vârsta de 60 de ani. În acest interval de vârstă apar cele mai multe cazuri, factorii genetici asociați influențează o predispoziție mai mare la apariția bolii.

Testele genetice sunt foarte scumpe, dar sunt decontate de către casa de asigurări. Este o întreagă investigație la nivel cerebral, examenul neurologic, analizele de sânge și examenele imagistice sunt foarte importante în diagnosticarea acesteia.

„Statusul emoțional este unul dintre factorii esențiali, trebuie să avem în vedere echilibrul statusului emoțional. Oboseală cronică duce la incapacitatea de a ne putem concentra atenția, nu mai suntem atenți la ceea ce spun ceilalți și începem să uităm. Dacă nu dormim bine și avem insomnii cronice, nu ne mai putem concentra a doua zi intervenind această pseudouitare care de fapt este o scădere a concentrării atenției”, precizează dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru, Institutului de Psihiatrie Socola Iași.

Dacă începem să uităm din ce în ce mai des denumirea lucrurilor, punem obiectele într-un loc și după uităm unde sunt, uităm de aniversări, evenimente importante și date esențiale, și nu ne putem explica aceste momente de uitare frecventă, în acest caz este timpul să mergem la un consult medical.

Există trei factori de risc prin care putem identifica apariția bolii: factorul genetic, factorul de mediu și factorul legat de stilul de viață. Traumatismele craniocerebrale și diabetul ar trebui să fie încă un semnal de alarmă care duce la Alzheimer.

Această boală apare începând cu 35 de ani, mai accentuată fiind la vârsta de 60 de ani.

Care sunt cele două categorii ale tratamentului

Dacă nu dormim bine și avem insomnii cronice, nu ne mai putem concentra a doua zi intervenind această pseudouitare

Există două tipuri de tratament care pot fi indicate de către medicul specialist. Administrarea medicamentelor antidemențiale nu vindecă, ci încetinesc evoluția bolii. Este vorba despre o încetinire din evoluția naturală a bolii. Acestea au rolul de a merge pe anumite substanțe de la nivel cerebral care sunt în cantități scăzute. La acest moment sunt două clase a medicamentelor antidemențiale aprobate de către Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA):

Rivastigmina și Galantamina se iau în cazul primelor două stadii de boală. Donepezilul se poate lua în toate cele trei stadii, iar Memantina face parte din cea de-a doua clasă a medicamentelor antidemențiale care se poate asocia cu un medicament din prima categorie și este recomandată pentru cea de-a doua și a treia etapă a bolii.

Pacientul care are probleme de somn, agitație sau depresie, nu se poate trata individual. Este nevoie de un tratament mult mai riguros din partea specialistului.

În cadrul Institutului de Psihiatrie Socola Iași, există 25 de persoane internate cu boala Alzheimer, iar la sediu din Bârnova sunt 98 de pacienți diagnosticați.

„Persoanele care se prezintă la un consult medical în urma sesizării unor frecvente uitări reprezintă 30% dintre cazurile pacienților”, menționează dr. Raluca Prepeliță.

Raluca Prepeliță, despre boala Alzheimer: „Persoanele din mediul rural sunt mai puțin afectate”

Alimentația din mediul rural este una mult mai sănătoasă comparativ cu cea din mediul urban

Specialiștii au identificat că femeile sunt mai afectate decât bărbații. Având un nivel al hormonilor diferit față de cel al bărbaților. Unul dintre principalii factorii de risc al bolii este stresul, iar pentru că femeile nu reușesc să facă față acestuia ajung să se îmbolnăvească într-un număr mult mai mare.

„Datorită unei alimentații și a unui stil de viață diferit, persoanele din mediul rural sunt mai puțin afectate de Alzheimer”, precizează, Raluca Prepeliță.

Mulți medici și nutriționiști recomandă dieta mediteraneană pentru capacitatea sa de a preveni bolile și de a menține oamenii sănătoși mai mult timp. Acest stil de viață este recomandat și de către dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru. Alimentația din mediul rural este una mult mai sănătoasă comparativ cu cea din mediul urban, iar ocupația persoanelor care trăiesc la țară este mai puțin stresantă față de ocupația orășenilor.

Raluca Prepeliță spune despre boala Alzheimer că aduce foarte multe dificultăți persoanei care suferă, dar mai ales membrilor din familie care trebuie să ofere mult sprijin și o monitorizare frecventă a pacientului.