Raiul crescătorilor de albine din Iași! Toți afaceriștii trag în acest colț al comunei Bârnova. Contractele ajung la sute de mii de euro

În comuna Bârnova, raiul crescătorilor de albine din Iași, se află a doua cea mai mare pădure de tei din România. Din cele 15.000 de hectare de pădure din această localitate, 60 la sută sunt cu tei.

Apicultura a devenit principala îndeletnicire a localnicilor care au reușit în ultimii ani să atragă fonduri europene și să producă miere bio. În localitate sunt înregistrați 43 de apicultori cu 3.271 de familii de albine

Stirile PROTV

Ucraina a lansat unul dintre cele mai mari atacuri cu drone asupra Moscovei

RomaniaTV

Cătălin Botezatu, la un pas de moarte. Celebrul designer a încercat să se SINUCIDĂ din dragoste

Raiul crescătorilor de albine din Iași

În comuna Bârnova, raiul crescătorilor de albine din Iași, se află a doua cea mai mare pădure de tei din România. Localnicii trăiesc din generație în generație din creșterea albinelor și producerea mierii, cu preponderență, din tei. Apicultorii din această localitate au făcut front comun și au solicitat autorităților să ateste această îndeletnicire ca fiind una de bază în comuna Bârnova.

02:00

Inspectorii APIA finalizează controalele la fermierii din Iași. Din luna octombrie, începe plata avansurilor din subvenții

02:00, 06 Sep 2024

Lista cu fermierii din Iași care primesc fondurile europene pentru achiziția de utilaje agricole noi, publicată pe site-ul AFIR

„O bună parte din apicultorii din Bârnova sunt deja bio, iar conversia durează doar 1 an. La modul general, cultura BIO va fi foarte bine primită de localnici și mai ales de rezidenții comunei Bârnova și ne poate diferenția clar în peisajul metropolitan”, susține Cătălin Maxim, apicultor și manager fondator al clusterului BioNEst.

Apicultura, principala îndeletnicire din comuna Bârnova, transmisă din generație în generație de localnici

Apicultorul susține că importanța apiculturii, dar și faptul că în comuna Bârnova sunt apicultori din generație în generație au fost argumente care au convins autoritățile locale să ateste apicultura ca cea mai importantă îndeletnicire a localnicilor.

„Pentru mine, dimensiunea principală a apiculturii este cea apiterapeutică, cea care pune în valoare produsele apicole în raport cu starea noastră de sănătate atât în sensul refacerii ei, cât mai ales a menținerii sale. Este prea puțin cunoscut faptul că România este lider mondial în apiterapie, cu un număr mare de medici cu competențe în apiterapie, cu tradiție, rezultate și produse apicole de cea mai bună calitate”, susține Cătălin Maxim.

Un sfert din apicultorii din comuna Bârnova au reușit să atragă fonduri europene pentru a dezvolta micile afaceri din domeniul apicol

Apicultorul a renunțat la București pentru a veni în raiul crescătorilor de albine din Iași .

„În urmă cu 10 ani, când am ales să revin din București și să renunț la o carieră stresantă în favoarea pasiunii pentru apicultură, am venit în contact cu lumea apiterapiei, devenind ulterior membru al Societății Române de Apiterapie, în cadrul căreia am învățat foarte multe despre produsele apicole care nu numai că hrănesc, în loc să ne sature, dar aduc o valoare inestimabilă în organismele noastre adesea slăbite de stres, stil de viață, poluare. «Svarga Loka», ce în traducere din sanscrită înseamnă Tărâmul Zeilor, este o stupină într-un loc minunat în care împreună cu albinele ne străduim să oferim un strop de sănătate celor interesați de un alt fel de a fi”, Cătălin Maxim, apicultor, stupina apiterapeutică Svarga Loka.

Apicultura a devenit pentru localnicii din comună principala sursă de venit după ce au descoperit că sunt înconjurați cu mii de hectare de tei

A doua cea mai mare pădure de tei din România a fost principala sursă de venit pentru localnicii care au devenit apicultori din generație în generație. Apicultorii pot face cel puțin 1.000 de euro, lunar, astfel că în comuna Bârnova se derulează contracte de sute de mii de euro. Un alt ieșean, în vârstă de 35 de ani, care a învățat meserie de la bunicul său, apicultor, trăiește din această meserie și a reușit să creeze un brand în apicultură, este Radu Plăvănescu. Acesta povestește că apicultura este meseria de bază în familia sa.

„Noi suntem apicultori din generație în generație. Am stat pe lângă bunicul meu și așa am învățat apicultură. De la 7 stupi am ajuns la 150 de stupi. Noi vindem tot ce producem, 3-4 tone de miere, avem clienți care cumpără frecvent de la noi și nu rămânem cu miere pe stoc. Producem miere polifloră, de tei, salcâm”, susține Radu Plăvănescu, apicultor Prisaca Bârnova.

În comuna Bârnova din Iași, unde se află a doua cea mai mare pădure de tei din România, sunt 43 de apicultori cu 3.271 de familii de albine

Mihai Bălan, primarul comunei Bârnova, susține că apicultura reprezintă principala sursă de venit a localnicilor.

„Cum ajută la dezvoltarea locală faptul că în comună există 43 de apicultori? În primul rând se valorifică potențialul apicol local care în lipsa apicultorilor și a albinelor lor s-ar irosi. Cele 30-40 de tone de produse apicole rezultate reprezintă atât un venit care se produce și se cheltuie local, cât și o hrană sănătoasă pentru apicultori, familiile lor și comunitate, pentru că o parte a producției se valorifică local pe lanțul scurt de aprovizionare. Nu în ultimul rând, în cazul exploatațiilor apicole mai mari înseamnă locuri de muncă aici, acasă”, susține primarul Mihai Bălan.

Primul eveniment din anul 2020 dedicat apiculturii, organizat în comuna Bârnova, din Iași, unde vor participa 200 de copii

Acesta adaugă că există planuri de promovare a mierii de Bârnova, un eveniment în acest sens fiind organizat în comună în perioada 31 iulie-01 august 2020, Enduranch Iași, unde vor participa 200 de copii alături de însoțitorii lor. În cadrul evenimentului vor afla despre apicultură, meseria de bază a localnicilor.

„Am fi încântați ca mierea de Bârnova să devină un brand în sine și există deja intenții în acest sens. Deocamdată ne mândrim cu celelalte mărci locale ca Prisaca Bârnova, Taina Vie, Apicris Natura, Svarga Loka și altele, care au valorificat proiecte europene inclusiv la nivelul GAL-ului din care face parte și Bârnova. Ne dorim ca rolul formelor asociative să crească și în acest domeniu pentru a definitiva o strategie comună pe termen mediu în care da, primăria dorește să se implice în limitele posibilităților și a legalității”, mai spune primarul Mihai Bălan.