Pungi de pomană, noua modă de la de pomeniri. Aceste pungi de pomană trebuie să conțină mâncare de post sau de „dulce” și să se respecte cu strictețe tradițiile, așa cum recomandă duhovnicii.
Parastasele și pomenile sunt obiceiuri ortodoxe răspândite prin toată țara date în numele Domnului de sufletul celui ce a trecut în neființă.
Pungi de pomană: Ce conțin și când se oferă
Pachetele pentru parastas sau pungile de pomană de oferă după slujba de comemorare a celui trecut în neființă și se împart la rude, vecini, persoane apropiate, celor pe care nu îi cunoști. Cea mai mare pomană este ajutorarea oamenilor nevoiași. Printre ocaziile în care se dă de pomană se numără parastasul de pomenire făcut la o anumită perioada de la data decesului sau sărbătorile specifice precum Pașit, Crăciun, praznicul Bisericii sau Moșii de anotimp.
Pachetele de parastas sunt împărțite după slujba de comemorare, la 9 zile după decesul persoanei, 40 de zile, 3, 6, 9 luni și din an în an până la 7 ani când se oficiază o altă slujbă. Aceste pachete pot fi împărțite indiferent de perioada din an și pot fi de post sau de „dulce”.
Termenul religios „de dulce” face referire la ingredientele din carne animală, lactate și brânzeturi. Condiția ca pachetele de dulce să fie împărțite în post este de a introduce în pungile de pomană produse și ingrediente la care este dezlegare în acea zi ( ca de exemplu, peștele).
Pungile de pomană tradiționale sunt alcătuite din farfurie, cană și colac, lumânare și chibrit, coliva de grâu, pilaf de legume sau sarmale, carne. Fie se optează pentru un grătar de piept de pui, fie pentru friptură din pulpe de pui. La pungile de pomană se mai adaugă și un pate, brânză, un corn sau napolitane, un fruct și o legumă, dar și un lichid, ca de exemplu 0,5 l de apă minerală sau plată.
Pentru zilele de post, pungile de pomană sunt alcătuite din farfurie, cană și colac, lumânare și chibrit, coliva de grâu, sarmale de post sau orez cu legume, un pate de post, legume și fructe, halva sau ciocolată de post. Se adaugă și un lichid la alegere celui care pomenește.
Coliva de grâu: Rețeta simplă pentru o pomenire
Coliva din grâu și arpacaș este alimentul nelipsit de pe mesele românilor la ceas de prăznuire și face parte din ritualul creștin ortodox. pe timpuri, în perioada precreștină, coliva era un dulce care se făcea din grâu cu miere de albine. Cea mai simplă rețetă de colivă conține 600 g zahăr tos, cristal sau miere de albine, coaja rasa de la 2 lamai, 3 plicuri zahăr vanilat, 3 fiole de esența de rom după plac, 600 g – 800 g, nucă măcinată mărunt și mai mare.
Pentru a fierbe repede se recomandă folosirea unui grâu decorticat. Se folosește 1 kg de arpacaș la 3 l de apă cu puțină sare. Se spală arpacașul în 9 ape și se pune la fiert, se lasă în jur de 15 – 20 de minute, exact ca un orez. Se amestecă constant până când boabele se umflă. După fierbere se lasă la răcit 8 – 10 ore, cel puțin, pentru a lua o textură cleioasă și închegată. Se scoate fiertura cu zahărul și aromele de lămâie din coajă sau esențele preferate. Se frământă la mână pentru a se topi zahărul tos, se pune nuca măcinată și se amestecă. Se lasă la rece până când se va muta în alte recipiente, pungi de pomană sau platoul pentru Biserică.
Coliva se poate monta în pahare sau caserole de plastic, sau chiar în cana din pungile de pomană. Se presară cu nucă de cocos și bomboane de decor.