O provocare de pe TikTok face victime, zeci de adolescente mutilându-se în urma unui trend periculos. Autoritățile și părinții cer măsuri urgente împotriva rețelei sociale.
Când Eranda Kumnova-Baci, inspector şcolar în Kosovo, a luat telefonul în mână, la 8 octombrie, a crezut că va avea de-a face cu o problemă comună. Ea a descoperit însă că zeci de adolescente din oraşul ei se mutilau luând parte la o provocare care circulă pe reţeaua socială TikTok, relatează joi AFP, titrează Agerpres.
„O mamă m-a sunat ca să-mi spună că fiica ei, elevă în clasa a cincea, s-a mutilat împreună cu prietenele ei în timp ce participa la o provocare TikTok”, a declarat pentru AFP inspectoarea din Gjakova, un oraş cu 80.000 de locuitori din sud-vestul Kosovo.
Apel către profesori
Ea a apelat imediat la toţi profesorii, managerii educaţionali şi psihologii şcolari. Aceştia au identificat 22 de cazuri de automutilare în rândul adolescentelor din oraş în decurs de câteva săptămâni. Primele cazuri datează din ianuarie.
„La început, am crezut că ele s-au rănit – în mod deliberat – la mâini, cu obiecte ascuţite. Dar, după examinările medicale, ne-am dat seama că unele dintre fete aveau zeci de tăieturi pe tot corpul”, a explicat Kumnova-Baci.
Gjakova, o localitate cunoscută până atunci mai ales ca loc de naştere al mai multor militanţi albanezi, a fost zguduită.
„N-a fost un şoc doar pentru comunitatea educaţională”, a explicat Kumnova-Baci. „A fost un cutremur pentru toată lumea”, a spus ea.
Sănătate mintală
Potrivit mamei uneia dintre victime, copii de până la 9 ani au luat parte la provocare după ce au dat peste astfel de postări pe TikTok.
„Este ca un joc pentru fetele cu vârste între 9 şi 17 ani, care reproduc ceea ce văd pe TikTok”, a explicat aceasta, dezvăluindu-şi doar iniţialele, E.Z. „A devenit cel mai rău coşmar al meu”, a adăugat femeia a cărei fiică şi-a fotografiat rănile.
Oficial, TikTok interzice conţinutul care promovează automutilarea sau sinuciderea. Cu toate acestea, de ani experţi, cercetători, medici şi părinţi avertizează asupra impactului reţelelor sociale asupra sănătăţii mintale a utilizatorilor – în special a celor mai tineri. Dependenţa de acestea, hărţuirea, stima de sine scăzută se numără printre riscurile binecunoscute.
Pentru psihologul Mirevete Aziri, aceste acţiuni de automutilare sunt probabil legate de „accesul necontrolat la reţelele sociale, chiar şi atunci când copiii sunt la şcoală sau împreună cu familiile”.