Chiar în Săptămâna Patimilor, începând cu Lunea Mare și terminând cu Vinerea Mare, actorii Teatrului Național (TNI) „Vasile Alecsandri” din Iași oferă celor de acasă o emoționantă întâlnire cu poezia închisorilor comuniste, în recitalul „Speranța din spatele gratiilor”. Recitalul va putea fi vizionat pe pagina de Facebook www.facebook.com/TNIASI/ și cuprinde versuri ale poeților deținuți.
„Sper că veți trăi alături de noi, în această săptămână, bucuria umanității greu recâștigate”
În acest context, managerul Naționalului, regizorul Cristian Hadji-Culea, vine cu un mesaj și o invitație specială pentru public.
M-am gândit mult înainte de a propune colegilor mei un recital cu poezii compuse în infernul spațiului concentraționar comunist din România. Nu pentru că m-aș fi îndoit de valoarea unică în întregul «Lagăr socialist» a acestui fenomen, în care poezia a devenit dincolo de valoarea ei estetică, esențială prin însăși existența ei, ca vehicul al demnității umane. Problema era că printre poeții închisorilor sunt și foști membri ai Mișcării Legionare. Unii au fost tineri membri ai Frăției de Cruce precum Radu Gyr. Antisemitismul, totalitarismul, argumentarea crimelor politice au fost intrinseci practicii legionare. Asta îmi repugnă!”, mărturisește directorul de la Național.
Mai departe, el consideră că poezia nu exonerează pe nimeni de judecată, în justiție sau istorie, dar în măsura în care a însemnat raza de umanitate pentru mii de deținuți de diverse ideologii și religii:
„…am considerat că merită rostită în aceste zile. Mi-a fost teamă că mai importantă, pentru unii încrâncenați în ura nenuanțată sau în iubire la fel de lipsită de nuanțe, să fie biografia, dosarul de cadre, decât salvarea prin poezie, speranța nutrită de creație. Prin acest recital, noi ne-am hotărât să vorbim despre creația care poate umaniza, înălța o fiară, cu atât mai mult niște biete făpturi în plin proces de depresie dezumanizantă, instituționalizată de regimul comunist. Sper că veți trai alături de noi, în această săptămână, bucuria umanității greu recâștigate. Omul are nevoie de speranță! Noi avem nevoie!”, a conchis Hadji-Culea.