Programul detaliat al pelerinajului Sf. Cuvioase Parascheva din Iași

În fiecare an, sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva aduce împreună, la Iași, pelerini din țară și din străinătate. Împreună închinători, împreună rugători, pelerinii formează tabloul viu al celor care, căutând pe Dumnezeu, dobândesc și bucuria comuniunii, și întărirea în dreapta credință.

Hramul Catedralei Mitropolitane închinat Ocrotitoarei Moldovei este și un prilej de comuniune întru sfinţenie. Anul acesta, alături de sfintele moaște ale Sfintei Cuvioasei Parascheva vor fi aduse, de la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Muntele Athos, și sfintele moaște ale Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. Anul 2024 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „an omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și an comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți”. Așadar, am dorit să oferim pelerinilor ce vor poposi la Iași în miezul lunii octombrie bucuria de a se întâlni cu un sfânt taumaturg, adică unul prin care Dumnezeu săvârșește vindecări și aduce multă alinare celor afectați de felurite boli.

Stirile PROTV

Ciclonul Ashley va lovi România. Vremea se va răci brusc cu aproape 20 de grade și va fi potop. Precipitaţii de 100 l/mp

RomaniaTV

Vine prăpădul. Un ciclon polar loveşte România în următoarele ore. Este COD ROŞU

Pelerinajul va începe marţi dimineață, 8 octombrie, de la ora 6.00, odată cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior acestui moment, racla cu sfintele moaște va fi scoasă din Catedrala mitropolitană din Iaşi, în cadrul tradiţionalei procesiuni, și va fi depusă în baldachinul special amenajat, unde va rămâne până când rândul de închinare va putea fi gestionat din interiorul lăcaşului de cult, moment estimat a fi începând de marţi, 15 octombrie.

În data de 14 octombrie 2024, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită, începând cu ora 9.30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile liturgice vor fi date de corul Operei Naţionale Române din Iași. Pentru cei care nu vor reuşi să fie prezenţi în preajma zonei amenajate, anunţăm că slujba va putea fi urmărită și de la distanță, pe câteva ecrane de mari dimensiuni amplasate în mai multe locaţii.

Reprezentanții instituțiilor de presă vor avea acces la evenimentele organizate cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva pe baza legitimațiilor de serviciu, cu rugămintea de a trimite anterior, pentru a putea comunica mai eficient, pe adresa presa@mmb.ro, datele de contact: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de telefon mobil. Zonele de acces pentru presă și alte informații utile vor fi comunicate de către organizatori la fața locului.

Programul evenimentelor organizate anul acesta de către Arhiepiscopia Iaşilor este ataşat mai jos, împreună cu câteva informații despre viaţa Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon și despre viața Sfintei Cuvioase Parascheva. Pentru alte amănunte, vă îndemnăm să urmăriți secțiunea care va fi dedicată acestui eveniment pe portalul https://doxologia.ro/.

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să călăuzească pașii pelerinilor și ai închinătorilor către Iași în rugăciune și în bună pace, cu nădejdea că, în atmosferă de sfântă comuniune, fiecare va dobândi tămăduire sufletească şi trupească, întărire în credinţă şi spor în buna făptuire!

Program 8-15 octombrie 2024

Marți, 8 octombrie 2024

– 6.00: Citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 6.30: Plecarea în procesiune cu cinstitele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva. Va participa Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopul Iașilor;

– 7.00: Așezarea sfintelor moaşte spre închinare, în baldachinul amenajat pe platoul din faţa Căminului preoțesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”;

– 7.00–7.30: Sfinţirea apei (Aghiasma mică) – lângă corpul C1 al Centrului eparhial;

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).

Miercuri, 9 octombrie 2024

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 20.00: Întâmpinarea sfintelor moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon la Catedrala Mitropolitană.

Joi, 10 octombrie 2024

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Utrenia, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 18.00: Prezentarea lucrărilor dedicate Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și Sfinților Doctori fără de arginți (Librăria Doxologia);

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (în Catedrala Mitropolitană).

Vineri, 11 octombrie 2024

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 17.00: Vernisajul expoziției de pictură Rugați-vă cu glas tare! – cu pensula în mână în urma Psalmilor lui David – pictor Horia Țigănuș (Muzeul Mitropolitan);

– 19.00–20.30: Pelerinajul „Calea Sfinţilor”. Procesiune cu sfintele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva și ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon;

– 21.00–00.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Mare Mucenic Pantelimon.

Sâmbătă, 12 octombrie 2024

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva;

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia glas VII a Sfântului Apostol Andrei – aducerea sfintelor moaște la Iași (1996) (în Catedrala Mitropolitană).

Duminică, 13 octombrie 2024

– 07.00–11.30: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–17.30: Paraclisul Maicii Domnului și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 19.00: Concert de muzică sacră susţinut de grupul vocal Acapella din Bucureşti (în Catedrala Mitropolitană);

– 21.00–02.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia, Utrenia și Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană).

Luni, 14 octombrie 2024

– 7.00–9.00: Miezonoptica, Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ceasurile și Slavoslovia Mare (în Catedrala Mitropolitană);

– 9.30–12.30: Sfânta Liturghie (pe podiumul amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. Răspunsurile vor fi date de corul Operei Naționale Române din Iași);

– 16.00–16.30: Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 19.00–23.00: Slujba de Priveghere – Vecernia, Litia și Utrenia Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv (în Catedrala Mitropolitană).

Marți, 15 octombrie 2024

– 7.00–11.00: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Sfânta Liturghie și Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană);

– 16.00–18.00: Vecernia, Litia și Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva (în Catedrala Mitropolitană).

– 19.00: Concert de muzică psaltică susţinut de corul Byzantion şi Mini Byzantion (în Catedrala Mitropolitană).

Viaţa Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon

Sfântul şi Marele Mucenic Pantelimon al lui Hristos a trăit în cetatea Nicomidia din Asia Mică, pe timpul împăratului roman Maximian (286-305 d.Hr.). Tatăl său era senatorul păgân Eustorgiu, iar mama sa era creştină, pe nume Euvula. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, ceea ce se tâlcuieşte „cu totul leu”, nume prin care s-a arătat mai înainte curajul mărturisirii de care avea să dea dovadă. Mama sa a început să sădească în inima lui, încă de mic fiind, credinţa în Hristos şi bunele deprinderi creştine, dar ea s-a stins de tânără, Biserica pomenind-o între sfinţi la 30 martie, ca model de mamă creştină şi mărturisitoare.

La început, tatăl său l-a dat la învăţătura gramaticii şi, după ce a sporit în cărţile elineşti şi a învăţat filosofia, l-a îndemnat şi l-a trimis pe tânărul Pantoleon la şcolile păgâneşti ale vremii, pentru a învăţa meşteşugul doctoricesc. El a mers la vestitul doctor al vremii, Eufrosin, despre care se spunea că era desăvârşit în meşteşugul vindecării trupeşti.

În vremea aceea, trăia în Nicomidia un preot bătrân cu numele Ermolae care, după ce Sfântul Antim, episcopul Nicomidiei, a fost ucis de păgâni († 3 septembrie 303), se ascundea împreună cu puţini creştini într-o casă mică şi neştiută. De la acesta, tânărul Pantoleon a învăţat tainele credinţei şi a înţeles puterea de vindecare a lui Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor.

Plecând într-o zi de la Ermolae, Pantoleon a găsit pe drum un copil care tocmai murise, muşcat de o viperă. Atunci s-a rugat Mântuitorului şi îndată copilul a înviat, iar vipera a murit. Uimit de puterea lui Hristos, Pantoleon s-a întors la Ermolae, a primit botezul şi a zăbovit şapte zile, împărtăşindu-se cu Sfintele Taine, rugându-se şi primind învăţătură creştină de la bătrânul preot.

După aceasta, tânărul Pantoleon s-a dedicat vindecării oamenilor atât prin meşteşugul doctoricesc, cât mai ales prin rugăciune şi însemnarea cu semnul Crucii. El săvârşea aceste vindecări fără să ceară bani sau vreo altfel de răsplată de la cei vindecaţi. Acestora el le arăta, în schimb, marea putere a lui Hristos, spre Care îi îndrepta ca să devină creştini. Sfântul tămăduitor a ajuns cunoscut în acele locuri iar, după vindecarea unui orb, vestea despre el a ajuns până la împărat.

Fiind de faţă la vindecarea orbului, tatăl Sfântului, senatorul Eustorgiu, a fost încreştinat atunci chiar de către fiul său, iar la scurt timp s-a mutat la cele veşnice. Atunci, Pantoleon a eliberat sclavii şi a împărţit săracilor toată moştenirea sa. Vestea despre minunile lui ajungând la conducerea imperiului, împăratul Maximian l-a chemat întâi pe orbul vindecat, ca să-i spună cum a dobândit vederea. Cel vindecat a mărturisit că Pantoleon l-a tămăduit cu puterea lui Hristos în Care şi el credea cu tărie.

Auzind acestea, împăratul s-a mâniat şi a poruncit să i se taie capul celui ce fusese orb, iar Pantoleon, tămăduitorul lui, să fie prins şi adus la judecată. Aici, Sfântul a rămas neclintit în credinţa sa, atât la făgăduinţele împăratului, cât şi la înfricoşările cu chinuri grele, neîncetând să mărturisească statornic credinţa în Hristos. A fost bătut cumplit, ars cu făclii, pus într-un cazan cu plumb topit, apoi aruncat fiarelor sălbatice. Fiind păzit nevătămat cu dumnezeiasca putere, Pantoleon a fost cercetat de Domnul Hristos, Care S-a arătat în chipul bătrânului Ermolae, vindecându-i rănile şi îmbărbătându-l în mărturisire.

Apoi, împăratul a trimis la moarte pe preotul Ermolae, împreună cu ucenicii săi, Ermip şi Ermocrat, iar a doua zi, văzând stăruinţa în credinţă a lui Pantoleon, l-a osândit la moarte prin tăierea capului cu sabia.

Luându-l călăii, l-au dus în afara cetății, la apus, unde l-au legat de un măslin. Pe loc, însă, sabia s-a îndoit ca ceara, fără ca măcar să-l atingă pe drept, iar bărbații, când au văzut ceea ce s-a întâmplat, au căzut la picioarele lui, cerându-i iertare. Atunci a privit la cer fericitul Pantoleon, şi-a împlinit rugăciunea către Dumnezeu, după care a auzit glas din ceruri: „Pantoleon, robule al Meu iubit, s-a împlinit dorința ta. Ți s-au deschis cerurile. Oștirile îngerilor te așteaptă pe tine. Tronul tău este pregătit. Cununa îți este pregătită. Harul tămăduirilor îți este dăruit ție. Nu te vei mai numi Pantoleon, ci Pantelimon („cel cu totul milostiv”) va fi numele tău, pentru că îi vei milui pe mulți. Căci tu vei fi limanul celor înviforați, scăparea celor necăjiți, apărătorul celor oropsiți, doctorul celor bolnavi și izgonitorul duhurilor necurate”. Atunci, Sfântul Pantelimon a primit moartea mucenicească, fiind ziua de 27 iulie a anului 305.

Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi

Născută în Epivat (azi Boiados), pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol, capitală a Imperiului Bizantin, Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea. Şi-a însuşit încă din fragedă copilărie modelul vieţuirii întru Hristos, înţelegând sensurile profunde ale iubirii de semeni, ale milosteniei şi faptelor bune.

La vârsta de 10 ani, în timp ce se afla într-o biserică, a auzit la Sfânta Evanghelie cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). A fost momentul care a decis definitiv traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea să-l urmeze: cel al credinţei în Hristos şi al jertfirii pentru cei nevoiaşi. Astfel, aşa cum consemnează scrierile, toată viaţa sa şi-a împărţit hainele şi tot ce avea mai de preţ celor sărmani şi lipsiţi de ajutor.

După moartea părinților, a părăsit casa părintească din Epivat, îndreptându-se spre locurile sfinte de la Ierusalim pe care-şi dorea cu ardoare să le vadă. A început acest lung pelerinaj trecând mai întâi prin Constantinopol, unde s-a închinat la moaştele sfinţilor din cetate. Aici a cerut binecuvântarea părinţilor duhovniceşti şi şi-a continuat drumul, stând un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia), mergând apoi în Heracleea Pontului, într-o mănăstire închinată Maicii Domnului.

După un timp, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotărând să rămână pentru tot restul vieţii sale în locurile în care au trăit Mântuitorul şi Sfinţii Apostoli. Astfel, după ce s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers în pustiul Iordanului, la o mănăstire de maici, acolo unde trăiseră Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca, ducând o viaţă aspră şi plină de nevoinţe.

Însă, la 25 de ani, a părăsit mănăstirea din pustiul Iordanului, îndreptându-se spre casă, după ce într-o noapte, în timp ce se ruga, un înger de lumină i-a spus: „Lasă pustiul şi întoarce-te în patria ta, unde vei da trupul tău, iar sufletul tău se va duce în cer, alături de Mirele tău pe care L-ai iubit mai mult decât pe părinţi, pe rude şi toate bunurile din lume”.

Aşadar, tânăra Parascheva a plecat înapoi spre casă, unde avea să trăiască smerit, fără să fie recunoscută de cineva. La 27 de ani, Cuvioasa şi-a încredinţat sufletul în mâinile lui Hristos, pe care-L iubise atât de mult, iar trupul ei a fost îngropat aproape de mare. Sfintele sale moaşte au fost descoperite mult mai târziu de un călugăr, fiind aşezate la loc de cinste, după ce Cuvioasa s-a arătat în vis unui anume Gheorghe din Kallicrateia, om cu frica lui Dumnezeu, şi unei femei pe nume Eftimia. Aşa se face că trupul neputrezit şi înmiresmat al Sfintei Parascheva a fost mutat în Biserica „Sfinţii Apostoli” din Kallicrateia, unde s-a scris că au stat vreme de 200 de ani. Mulţimi de oameni au venit să se închine sfintelor sale moaşte, după ce s-au dovedit a fi făcătoare de minuni.

Din Kallicrateia, moaştele Sfintei Parascheva au fost mutate în 1235 la Târnovo (Bulgaria de astăzi), unde au stat vreme de 160 de ani. De aici, au fost duse la Belgrad, unde au poposit până în 1521, apoi s-au întors la Constantinopol, pentru alţi 120 de ani.

În 1641, Cuvioasa a pornit spre Moldova, într-o lungă şi definitivă călătorie, după ce domnitorul Vasile Lupu a primit sfintele sale moaşte în dar de la Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Racla cu moaştele Sfintei a fost adusă cu o corabie pe Marea Neagră până la Galaţi, fiind însoţită, aşa cum consemnează documentele vremii, de trei mitropoliţi greci. De la Galaţi, a fost adusă la Iaşi într-un car cu boi, înconjurată de mulţimi de clerici şi credincioşi. În capitala Moldovei, Sfânta a fost întâmpinată cu mare cinste de către Vasile Lupu, mitropolitul Varlaam şi de către episcopii de Roman şi Huşi. Astfel, la 13 iunie 1641, Cuvioasa a fost aşezată în Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi”, până în anul 1889, când a fost mutată în Catedrala mitropolitană, unde se află şi astăzi.

Prima menţiune în limba română despre viața sfintei o găsim în „Cartea românească de învățătură” a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în anul 1643.