COVID-19: care sunt profilurile psihologice ale persoanelor care nu adoptă gesturi de protecție

Un studiu elvețian arată că profilul psihosocial al persoanelor care rezistă adoptării unor comportamente de protecție adecvate împotriva transmiterii virusului SARS-CoV-2 reprezintă informații valoroase pentru prevenirea epidemiilor.

Este important să cunoașteți profilurile psihologice și sociale pentru a înțelege modul în care sunt adoptate acțiunile de protecție împotriva bolilor contagioase precum Covid-19 și, astfel, să recurgeți la abordările preventive corecte. La începutul crizei coronavirusului, înainte de a fi luate măsuri obligatorii, o echipă de specialiști în comportamentul sănătății de la Universitatea din Geneva (UNIGE) a colectat date legate de adoptare a gesturilor de barieră. Printr-un studiu publicat în revista Applied Psychology: Health and Well Being, acesta din urmă a analizat modul în care britanicii au urmat măsurile de precauție recomandate în țara lor.

RomaniaTV

Concedieri 2025. 100.000 de bugetari sunt angajaţi pe pile şi vor fi disponibilizaţi

Observatornews.ro

Amenzi şi de 25.000 de euro în ţări din UE pentru camera de bord, chiar dacă este oprită

„Încercăm să înțelegem modul în care oamenii iau decizii și acționează, pentru a interveni preventiv”, explică oamenii de știință. Deoarece prin identificarea profilurilor psihosociale specifice ar fi posibil să se furnizeze clienți potențiali pentru mesaje de prevenire mai eficiente. Regatul Unit a fost luat ca model, deoarece țara nu intrase încă în izolare în martie, spre deosebire de Elveția. Un total de 1.006 cetățeni britanici au fost folosiți ca bază pentru studiu, care a constat în adresarea acestora a unei serii de întrebări legate de monitorizarea adoptării gesturilor de barieră recomandate la acea vreme de autoritățile sanitare britanice.

Profilurile psihologice ale persoanelor care nu adoptă gesturi de protecție: puține diferențe socio-demografice

„Am măsurat variabile precum vulnerabilitatea percepută la Covid-19, severitatea percepută a acestei boli și alte credințe”, a declarat prof. Nana Ofosu, coautor al studiului.

Oamenii de știință au observat că gesturile de barieră au fost adoptate spontan de o mare parte a populației. Un fenomen care nu este surprinzător potrivit lor, deoarece „informarea despre prezența unui pericol este suficientă pentru a produce o schimbare masivă și rapidă a comportamentului. Am văzut-o în alte situații, cum ar fi pandemia SIDA”. Dar factori precum nivelul de educație, vârsta, mediul familial și numărul cazurilor raportate nu au influențat în niciun fel comportamentul.

Un rezultat care, prin urmare, contrazice „zvonurile care susțin că anumite categorii ale populației, cum ar fi tinerii, au respectat instrucțiunile mai putin decât altele”, cred ei.

De asemenea, ei i-au întrebat pe participanți dacă sunt de acord cu această afirmație: „Dacă nimeni nu o face, de ce aș fi singurul care face efortul? Se pare că, cu cât o persoană este mai de acord cu această întrebare, cu atât adoptă mai puține gesturi de barieră. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că un alt factor poate influența negativ adoptarea gesturilor de barieră: și anume sentimentul că propria contribuție este inutilă în comparație cu amploarea pericolului.

Acțiuni de barieră: mesajele de prevenire trebuie rafinate

„Studiul evidențiază faptul că, cu cât mai mulți participanți au contacte sociale, cum ar fi relațiile profesionale, cu atât se simt mai vulnerabili, fără ca acest lucru să stimuleze adoptarea acțiunilor corecte”, notează ei. Astfel, studiul notează că credințele despre Covid-19, cum ar fi sentimentul vulnerabil sau gândirea că boala este periculoasă, au un impact redus asupra adoptării gesturilor de barieră. Dar cei mai puțin înclinați să le adopte sunt cei care consideră că măsurile de precauție luate de alții le fac inutile. Pentru cercetători, modul de comunicare despre Covid-19 ar trebui, prin urmare, să nu se concentreze doar pe pericolul virusului.

„Este important să cunoaștem factorii determinanți reali ai comportamentului înainte de a începe o acțiune preventivă pentru a nu rata obiectivul scontat. Majoritatea celor intervievați erau deja convinși de importanța respectării recomandărilor. Prin urmare, acest tip de mesaj nu le influențează comportamentul”, au concluzionat cercetătorii.

Un studiu recent publicat în iulie a indicat că ar exista o legătură între purtarea unei măști pentru a combate epidemia Covid-19 și trăsăturile de personalitate individuale. Astfel, oamenii considerați a fi narcisiști, psihopați și machiavelici ar respecta gesturile de barieră mai puțin decât alții.