Profesorii, între speranță și scepticism, după dezbaterea de la Iași privind noile planuri-cadru, cu ministrul Educației, Daniel David: „Vrem ca elevul să poată să își aleagă ușor drumul universitar”

Dezbaterea organizată la Iași, pe tema noilor planuri-cadru pentru liceu, a adus în prim-plan preocupările profesorilor legate de viitorul educației. În timp ce unii consideră că schimbările propuse reprezintă o oportunitate de modernizare, alții se tem că acestea ar putea duce la o diminuare a calității actului educațional.

Părerile profesorilor din Iași, după dezbaterea privind noile planuri-cadru cu ministrul Educației, Daniel David

Adina Romanescu, directorul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, consideră că noile planuri-cadru pot marca un moment de transformare reală a educației, însă avertizează că schimbarea trebuie să fie „de fond, nu de formă”. Ea subliniază importanța unei abordări integrate, care să țină cont de cerințele pieței muncii, de nevoile elevilor și de sprijinul necesar profesorilor.

RomaniaTV

Cristela Georgescu ține post negru intermitent: „De 6 ani fac asta. Am pierdut tot ce a însemnat ”corp deșeu”, se vede clar”

Observatornews.ro

Opt curieri români au dat un tun de aproape un milion de euro, în UK. În total au primit o condamnare pe 30 de ani

„Avem nevoie de o privire de ansamblu și să știm exact unde dorim să ajungem. Profesorii au nevoie de sprijin, ei resimt lipsa programelor de dezvoltare personală și profesională adecvate nevoilor fiecăruia. Nu discutăm aproape deloc de inteligența artificală în educație și ocolim, de cele mai multe ori, educația STEM. Schimbarea unei paradigme în educație trebuie realizată integrat, în multe domenii simultan. Flexibilitatea curriculară trebuie însoțită de noi abordări a lecțiilor în sala de clasă. Să vorbim mai mult despre învățare și mai puțin despre predare, acesta ar putea fi un bun început, să avem impact în sala de clasă, să fim mai empatici pentru elevii noștri, să dezvoltăm împreună cu aceștia o învățare vizibilă și să susținem fiecare elev”, a declarat Adina Romanescu, directorul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.

Un alt punct esențial pe care l-a evidențiat este importanța menținerii excelenței în educația STEM.

„Este o reală nevoie în comunitatea IT ieșeană, precum și în învățământul universitar informatic, păstrarea profilului matematică-informatică, intensiv-matematică, cu lucru pe grupe la Liceul Teoretic de Informatică «Grigore Moisil» Iași. Transmitem mesajul nostru profund pentru susținerea excelenței și performanței în informatică, prin menționarea în programele corespunzătoare noilor planuri-cadru pentru disciplina informatică a lucrului pe grupe în toate liceele informatice, care sunt peste tot în țară promotor ale noilor tehnologii, a educației digitale, ale competențelor de programare aprofundate”, a concluzionat Adina Romanescu, directorul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.

În schimb, Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași, a criticat structura propusă pentru noile planuri-cadru, considerând că acestea duc la o slăbire a disciplinelor fundamentale.

„Părerea mea este că propunerile acestea de planuri-cadru trebuie revizuite fundamental. După ce vor face aceste corecturi, trebuie să vină cu o nouă dezbatere, dar, ca o concluzie, după o analiză de aproximativ două săptămâni, eu cred că vorbim de o abordare fundamental greșită, mai ales în ceea ce privește filiera tehnologică, dar nu doar în ceea ce privește filiera tehnologică. Mă refer la faptul că este diluată puternic componenta disciplinelor fundamentale, chiar dacă în aparență au acceptat să revină în ceea ce privește Istoria Românilor, Geografia României, chiar și Latina. Eu cred că aici trebuie făcută o analiză mult mai aprofundată, pentru că, cred, că și celelalte discipline fundamentale își au locul și sensul lor în planul-cadru”, a avertizat Laviniu Lăcustă, președintele USLIP Iași.

El a atras atenția și asupra impactului rețelelor sociale asupra educației, menționând că, în lipsa unei educații solide, tinerii sunt tot mai influențați de surse nevalidate de informație.

„S-a făcut referire la partea de analfabetism funcțional. Partea de analfabetism funcțional pe care eu am și contestat-o de altfel, nu neapărat că contest în totalitate fenomenul, dar nu cred că este atât de generalizat cum l-a descris domnul ministru. Dar această zonă a analfabetismului funcțional are legătură, în opinia mea, exact cu diluarea conținutului disciplinelor fundamentale de până acum, adică cea de 20 de ani, ori, ca să vii cu soluția că diluăm și mai mult acest conținut științific, fără să știm ce punem în loc, pentru că, pe fond, nu pui nimic de substanță în locul acestor discipline, nu vom face decât să accelerăm acest proces al analfabetismului funcțional, dar, mai grav, vom face loc unor curente obscure, care se manifestă, de altfel, prin comportamentul nu doar al tinerilor, aș spune și al celor de vârste medii, pentru că, din păcate, școala are o concurență foarte puternică în rețelele sociale, mă refer aici la Tik Tok și Facebook, ori, pe aceste rețele, de dragul libertății, apar tot felul de teorii, care nu au nicio legătură cu știința”, a declarat Laviniu Lăcustă, Președinte USLIP Iași.

Asigurări privind flexibilitatea și consultarea continuă

Pe de altă parte, Anca Dimitriu, directorul Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași, a subliniat că profesorii au primit garanții că propunerile lor vor fi analizate și că planurile-cadru vor suferi modificări în urma dezbaterilor.

„Noi am primit garanții că aceste dezbateri vor avea ecou și acolo unde au fost propuneri pertinente și bine argumentate, sigur că vor apărea și schimbările care decurg de aici în noile planuri-cadru de învățământ. Au fost foarte multe idei și păreri, unele dintre ele au fost chiar constructive, o serie de lucruri s-au cristalizat și o parte din propunerile noastre, nu numai ale cadrelor didactice de la Iași, ci și din alte centre unde au avut loc alte dezbateri, au început să se cristalizeze și, sigur, aceste planuri-cadru nu vor rămâne așa cum au fost puse în dezbatere, ci vor suporta amendamente pe anumite domenii de interes. Îmi este greu să spun că dezbaterea a avut un caracter exhaustiv. Sigur că mai sunt subiecte care pot fi discutate, mai este o dezbatere națională, online, pe data de 6 martie. Au fost trimise pe adresa de comunicare toate sintezele care s-au făcut la toate disciplinele, și Inspectoratul Școlar a trimis o sinteză a punctelor de vedere, deci, ce nu s-a spus în sală cred că se regăsește pe hârtie. Se vor regăsi pe e-mail. Ministerul a dat asigurări prin reprezentantul pe care l-a avut la Iași, pe domnul Bodgdan Cristescu, ne-au dat niște asigurări foarte clare, că se vor analiza toate propunerile, fie că au fost spuse sau scrise”, a declarat Anca Dimitriu, directorul Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași.

Ea a menționat și provocările implementării acestor schimbări, printre care infrastructura deficitară și lipsa resurselor financiare necesare pentru formarea profesorilor.

„Spuneți că timpul este generos cu noi, că până în anul 2026 vom reuși, dați-mi voie să cred că acesta este un timp pe care trebuie să îl folosim la maximum, dacă vrem să avem rezultate bune. Nu mi se pare deloc generos, în condițiile în care nu avem nici curriculum bine stabilit la momentul acesta, nici manuale, nici programe”, a avertizat Anca Dimitriu, director al Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Iași.

Punctul de vedere al elevilor a fost exprimat de Theodor Giurcanu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași. Acesta a susținut reducerea trunchiului comun și introducerea unor opționale relevante, precum Educația pentru sănătate și Educația media.

„Noi credem că planurile-cadru au integrat majoritatea dorințelor elevilor. Noi susținem ca trunchiul comun să fie puțin mai mic. După studiile preuniversitare, noi vrem ca elevul să poată să își aleagă ușor drumul universitar, să știe care sunt competențele lui, aptitudinile lui, să îi fie ușor să își aleagă specializarea. Ne dorim introducerea Educației pentru sănătate și a Educației media în oferta națională pentru CDEOȘ, astfel încât toate unitățile de învățământ să fie obligate să le ofere elevilor aceste domenii, pentru că sunt fundamentale pentru dezvoltarea unei tinere generații conștiente și responsabile. Mai departe, ne dorim ca Istoria Holocaustului și Istoria Comunismului să fie incluse la fel ca și Educația Plastică și Educația Muzicală, sub forma săptămânii pare și impare. Mai departe, sincronizarea programei școlare de Bacalaureat cu planurile-cadru, astfel încât să permită o tranziție logică și coerentă pentru elevi, având în vedere eliminarea unui anumit număr de ore din trunchiul comun. De asemenea, introducerea unor opționale speciale pentru materiile de Bacalaureat, iar pentru ca planurile-cadru să aducă beneficii reale elevilor, ne dorim să se creeze un centru național de resurse pentru sprijinirea unităților de învățământ și să se stabilească parteneriate educaționale între inspectoratele școlare, unitățile de învățământ și organizații, asociații specializate în educație, care pot preda noi materii de CDEOȘ, precum Educație pentru sănătate, Educație media, Educație civică și așa mai departe. De asemenea, este imperativă consultarea elevilor școlii în momentul întocmirii ofertei școlare pentru ca oferta respectivă să răspundă cerințelor școlii. Totodată, un drept pe care elevii și-l doresc, planurile individualizate de învățare. Măcar un singur plan individualizat de învățare per elev este necesar ca să putem să asigurăm autenticitatea elevului. Și, totodată, centrul acesta național de resurse să asigure materiale-suport, să asigure formarea profesorilor”, a declarat Theodor Giurcanu, elev la Colegiul Național „Costache Negruzzi” Iași și președinte al Consiliului Județean al Elevilor Iași.

Dezbatere amplă despre viitorul învățământului liceal

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a avut loc una dintre cele mai importante dezbateri publice privind viitorul învățământului liceal. Evenimentul, organizat de Inspectoratul Școlar Județean Iași, a reunit profesori, elevi, părinți și reprezentanți ai autorităților locale, care au analizat noile planuri-cadru propuse pentru liceu.

Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat Camelia Gavrilă, directorul Colegiului Național „Costache Negruzzi” Iași, Anca Dimitriu, directorul Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” Iași, Iuliana Țugui, inspector școlar pentru discipline tehnice la ISJ Iași, Dan Florin Partene, directorul Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” Iași, Aurelian Bălăiță, rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu” Iași, precum și alți profesori, inspectori și lideri ai sindicatelor din educație. Dezbaterea a fost marcată de intervenții consistente, punând în balanță avantajele și provocările pe care noile planuri-cadru le-ar putea aduce pentru elevi și profesori.

Ministrul Educației, Daniel David, a subliniat importanța revizuirii planurilor-cadru în contextul reformei începute la nivelul gimnaziului și al modificărilor prevăzute de noua Lege a Educației. Acesta a atras atenția asupra necesității unui sistem mai eficient, care să reducă supraîncărcarea elevilor și să combată fenomenul analfabetismului funcțional.

„Mulțumesc pentru efortul pe care îl faceți să participați la dezbaterea planurilor-cadru! Sunt niște motivații extraordinar de importante pentru care, cu toții, trebuie să facem eforturi, să regândim planurile-cadru. Unu, odată ce am făcut reforma planurilor cadru în zona gimnaziului, în mod normal, ar fi trebuit să asigurăm aceeași reformă în 2021, suntem deja în urmă cu mulți ani. Doi, vrem, nu vrem, trebuie să recunoaștem că noua lege a educației ne obligă să gândim și planurile-cadru în relație cu noua variantă de Bacalaureat, pe care o s-o avem conform acestei legi. Trei, ne uităm la numărul de ore, la numărul de discipline, iar cu orice comparăm, este o încărcătură foarte mare pentru copii. Ăsta este adevărul, ăsta este, pentru mine, un argument moral, psihologic. Dar pot fi de acord că toate cele trei criterii le-am mai fi putut amâna, dar este un al patrulea argument, și anume, mă uit că intră în zona liceului copii cu un nivel intelectual de creativitate și inteligență comparabil cu ce vedem în spațiile vestice și îi scoatem sau pe prea mulți îi scoatem, după educație, într-o formă și cu un profil care nu ar trebui să ne placă. Adevărul este că nivelul de analfabetism funcțional în diverse domenii, competențele pe care le vedem în cazul adulților care au terminat zona de liceu, arată foarte, foarte rău. Modul în care se exprimă competențele adulților în România și modul în care vedem analfabetismul funcțional este de netolerat pentru o țară. Iar acest motiv m-a determinat să încep această dezbatere, pentru că un ministru trebuie să fie responsabil pentru modul în care se face educația într-o țară. A doua idee importantă, la care vă rog să meditați, este că eu am fost foarte atent și am formulat lucrurile destul de clar. Am spus că discutăm despre proiecte de planuri-cadru, am spus că modelele pe care le avem pentru diverse discipline nu mai pot funcționa. De 20 de ani folosim astfel de modele în diverse discipline, iar zona de analfabetism funcțional, pseudocunoaștere, pseudoreligie, zona respectivă este de neacceptat pentru o țară modernă”, a declarat ministrul Educației, Daniel David.

Dezbaterea de la Iași, privind noile planuri-cadru, a evidențiat puncte de vedere variate, dar și preocupări comune: nevoia unui curriculum echilibrat, care să ofere atât flexibilitate, cât și un trunchi comun solid, importanța infrastructurii și a pregătirii profesorilor pentru implementarea noilor planuri-cadru și necesitatea de a lua în calcul feedbackul elevilor. Reforma propusă de Ministerul Educației se află, încă, în faza de discuție, iar astfel de dezbateri vor continua să aducă argumente în favoarea ajustărilor necesare înainte de implementare.