Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a vorbit despre reforma rezidențiatului

Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae din Iaşi a vorbit despre examenul de rezidențiat din România. Acesta și-a exprimat punctul de vedere cu privire la reformele anunțate de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, în acest domeniu.

„Domnul Ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, și-a găsit și un alt domeniu pe care vrea să-l reformeze – rezidențiatul. Pentru început dorește să modifice tematica și bibliografia intrării în rezidențiat:

«Este nevoie de reevaluarea tematicii de concurs și a bibliografiei aferente pentru examenul de intrare în Rezidențiat. O revizuire temeinică a materiei de concurs nu s-a mai realizat de peste 3 ani. Sunt de acord cu propunerile venite din partea rectorilor și le mulțumesc pentru colaborarea bună pe care o avem. Deoarece sunt mai puțin de 6 luni până la organizarea examenului de Rezidențiat care va avea loc la jumătatea lunii noiembrie a acestui an, modificările propuse se vor aplica examenului de intrare în Rezidențiat începând cu sesiunea 2021-2022», a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Față de aceste afirmații aș fi dorit să-mi exprim un punct de vedere. Deoarece pe site-ul Ministerului Sănătății nici la secțiunea transparență decizională, nici la dezbateri (doar la secțiunea rezidențiat – un comunicat de presă) nu am găsit documentul, fac aici câteva precizări:

1. Domnul Ministru afirmă că «O revizuire temeinică a materiei de concurs nu s-a mai realizat de peste 3 ani.» În țările pe care noi le numim performante în învățământ medical, revizuirea temeinică se face aproximativ la un ciclu de 10 – 15 ani. Sunt și revizuiri punctuale (la 5 ani) prin care subiecte depășite sunt excluse și se introduc subiecte noi. Acestea sunt puse în practică după cel puțin 3 ani.

2. Intrarea în rezidențiat este un moment crucial pentru orice absolvent al univeristăților de medicină. Acest moment îi determină drumul în viața profesională. De aceea nu se poate ca revizuirea temeinică a tematicii de concurs și a bibliografiei să se facă doar pe baza unor consultări și sondaje de opinie. Trebuie să existe un grup de lucru, care să elaboreze un material și care să realizeze și un studiu de impact. În acest grup de lucru, trebuie obligatoriu să existe specialiști în pedagogie medicală, bioetică alături de specialiști în alte domenii ale medicinei. Grupul (care este permanent și nu ad-hoc) trebuie să se aplece și asupra curriculei rezidențiatului și modul în care acest este adaptat medicinei contemporane.

3. Orice modificare a tematicii de concurs și a bibliografiei nu poate fi implementată decât peste minimum trei ani din momentul în care a fost aprobată. Susțin acest lucru deoarece o altă perioadă de timp nu face decât să dezavantajeze studenții merituoși. Pentru cine a lucrat în învățământul medical nu este un secret că studenții foarte buni încep să se pregătească pentru acest examen încă din anul 4. În aceste condiții, dacă tematica și bibliografia după care s-au pregătit se modifică, ei sunt puși pe picior de egalitate cu cei care nu au avut o asemenea preocupare.

Erori grave în manualele redactate pentru rezidențiat

4. În acest moment, pentru absolvenții facultății de medicină în tematica de rezidențiat există manuale redactate de colective formate din reprezentanții tuturor centrelor universitare. Nu este nicio explicație publică de ce trebuie înlocuit cu o bibliografie străină. Nimeni nu a spus ce erori au aceste manuale și dacă sunt de o asemenea gravitate încât trebuie inlocuite.

5. Este cel puțin curios că se propun la bibliografie manuale care fie încă nu au apărut (Kumar and Clark’s Clinical Medicine, Editura Elsevier, Ediția a 10-a, iulie 2020), fie nu au fost încă traduse (Essentials of General Surgery and Surgical Specialties, Editura Wolters Kluwer Health, Ediția a 6-a, 2019; Pediatrie+ Obstetrică-Ginecologie: Step-Up to USMLE Step 2 CK, Editura Wolters Kluwer Health, Ediția a 5-a, 2019). Ce se întâmplă dacă traducerile nu sunt de calitate și absolvenții sunt obligați să învețe lucruri contrare datelor științifice?

Limba engleză îi ajută pe absolvenți să se poată informa mai rapid în domeniu

6. La admiterea în facultate, ca și la absolvire, candidații nu sunt condiționați de cunoașterea perfectă a limbii engleze. Mai mult, limba engleză nu este limbă oficială în învățământul românesc. Este prefereabil și recomandabil să cunoști această limbă pentru a te informa mai rapid cu noutățile în domeniu, dar nu este o obligație. În acest sens, din punct de vedere strict legal, dacă s-ar impune bibliografia în limba engleză înainte să existe traducerea și verificarea traducerii, ordonanța sau legea prin care s-ar modifica admiterea în rezidențiat ar fi neconstituționale. Dacă se va promova un Ordin de ministru sau o Hotărâre de guvern orice candidat, care se consideră dezavantajat, va ataca în contencios administrativ și va obține anularea acestora.

7. Este cel puțin ciudat că modificările majore sunt doar la Facultatea de Medicină. Dacă ne uităm, observăm că la Facultatea de Medicină Dentară se specifică «Elaborarea unui manual unic la nivel național, care va cuprinde informații adecvate nivelului de pregătire din perioada studiilor universitare de licență, actualizate și repartizate echitabil între toate specialitățile», iar la Facultatea de Farmacie se propun manuale românești și străine, dar cele din urmă sunt traduse de mult în limba română și constituie bibliografie la materiile respective la toate facultățile din țară.

În concluzie, sunt de salutat preocupările de a perfecționa și a moderniza admiterea în rezidențiat, dar a modifica ex abrupto tematica și bibliografia fără un studiu de impact, este un demers sortit eșecului. El deja a produs o agitație și anxietate în rândul celor care trebuie să mai suporte încă ”o reformă” fără argumente pertinente și concludente.

P.S. 1 Cei care vor suporta efectele ”reformei” s-au pronunțat în felul următor:

sursa: Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România

P.S. 2 Proverb romanesc «Graba strică treaba», a declarat Vasile Astărăstoae.