Prima pagină » Editorial » Pro-român și anti-român
Pro-român și anti-român

Pro-român și anti-român

15 ian. 2025, 11:40,
Sorin Rosca Stanescu în Editorial

Fix în ziua în care presa maghiară dezvăluie faptul că ex-președintele Klaus Iohannis a fost ofițer acoperit, Călin Georgescu șochează printr-o afirmație tranșantă. Spune că el nu este nici pro-NATO, nici pro-Putin, nici pro-UE, ci pro-român. Ce legătură există între aceste două informații?
Este de presupus că presa din Ungaria nu îl atacă pe Klaus Iohannis de capul ei. Acesta a ținut morțiș să devină secretar general NATO. Și nu i-a ieșit. I-a ieșit lui Mark Rutte, care în trecut a avut mari obiecții împotriva parcursului euroatlantic al României. Și care, tot în trecut, s-a împotrivit aplicării de sancțiuni împotriva Federației Ruse. Insistența cu care Klaus Iohannis a făcut presiuni pentru a deveni mai marele NATO a deranjat. Solicitările lui au fost respinse. Poate că acum a venit și pedeapsa. I s-a arătat pisica. Motivul pentru care sub nicio formă nu putea deveni șef NATO. Iar motivul nu este pur și simplu fiindcă ar fi fost ofițer acoperit al Securității. Motivul constă în ce anume a făcut el în respectiva calitate.

Activitatea de ofițer acoperit a lui Klaus Iohannis rămâne un secret bine păstrat. Definitiv sigilat. Așa cum se întâmplă cu toate biografiile ofițerilor acoperiți ai serviciilor secrete, inclusiv cei care au aparținut Securității române. Oricât de mult am transpira, nu vom găsi probe ori detalii. În schimb, nu este deloc exclus ca el să fi parcurs un traseu asemănător cu cel al lui Victor Ponta ori Traian Băsescu. Înainte de a deveni ofițer acoperit, procuror fiind și încălcându-se astfel legea, Victor Ponta a fost informator al Serviciului de Informații Externe. Despre biografia sa de ofițer acoperit nici Traian Băsescu nu a reușit să afle nimic, deși era președintele României, comandant suprem și, prin aceasta, și șeful CSAT, inclusiv marele șef a serviciilor secrete. Toate solicitările sale, trei la număr, au fost refuzate în mod ferm de directorul SIE. În paranteză fie spus, despre statutul său de ofițer acoperit eu sunt cel care l-am semnalat pentru prima dată, plasând pe piață informația că a fost racolat și când a fost racolat, dar fără alte detalii, de care nici eu nu dispuneam. În schimb, același Victor Ponta, înainte de a semna angajamentul și de a beneficia din acest motiv de o ascensiune fulminantă în procuratură, din simplu procuror la Sectorul 1 București, în procuror în Procuratura Generală a statului, a fost simplu informator al aceluiași serviciu român extern. După ce făcuse niște boacăne în țară, fusese expediat de mama sa, o persoană deosebit de autoritară, în Franța, la o rudă apropiată, urmând să-și termine acolo unele studii întrerupte în România. În Franța s-a apucat de alte prostii și a spart bancomate. A fost prins de poliția franceză, dar făcut scăpat în urma unei importante intervenții SIE, situație în care a fost netezit drumul către statutul său de colaborator. Și ce putea să facă Victor Ponta în timpul uceniciei sale în calitate doar de colaborator al acestui serviciu secret? Să-i toarne pe români din Franța cu care venea în contact. Despre această parte a „carierei” sale vor putea fi aflate detalii. La fel cum s-a întâmplat și în cazul lui Traian Băsescu.

Traian Băsescu a fost ofițer al Securității române, un ofițer acoperit, într-un rang deosebit de important, întrucât i se încredințau misiuni extrem de periculoase de către conducerea statului comunist, cum era de pildă încălcarea embargoului ONU, instituit împotriva statele africane în ceea ce privește traficul de arme. Poziția lui a fost extrem de importantă, nu numai pentru că a fost comandantul navei biruința, care în mod secret efectua asemenea transporturi de arme și muniții, ci și, mai ales după, când a fost promovat șeful agenției Navrom de la Anvers. Despre detaliile activității în calitate de comandant al navei Biruința și de șef la Anvers nu se vor afla din direcția serviciilor noastre secrete niciun fel de informații. Această perioadă din viața lui Traian Băsescu este prefect sigilată. Ca și presupusa sa colaborare cu serviciul secret sovietic, unde ar fi fost atras de prietenul său Viktor Bout, în perioada respectivă și el șef tot la Anvers și chiar peste drum al instituției omoloage celei conduse de viitorul președinte al României. Cei doi au rămas prieteni pe viață, probabil au fost și colaboratori și în prezent există certitudinea că, în perioada în care Traian Băsescu a fost secretar de stat la Transporturi, cu acoperirea acestuia, Viktor Bout a putut în mod nestânjenit să facă trafic de armament prin Otopeni militar și să devină protagonistul unui film, în care rolul său a fost jucat de Nicolas Cage și în care a fost prezentat drept cel mai mare traficant de moarte din lume. Capturat de americani în Thailanda, după ce fusese scăpat tot de Traian Băsescu în România și condamnat la ani grei de închisoare, în urma unui schimb de deținuți organizat de Vladimir Putin, Viktor Bout se află bine-merci liber în Federația Rusă, unde deține și o demnitate de stat. Scuze pentru această lungă paranteză, dar am vrut să subliniez că asta este tot ce s-a putut afla legat de statutul de ofițer acoperit al lui Traian Băsescu. În schimb, în ceea ce privește perioada în care acesta a fost informator al Securității, se știe tot ce trebuia știut, motiv pentru care și-a pierdut toate avantajele conferite de statul român în calitatea sa de fost președinte.

Ne putem găsi într-o situație similară și în ceea ce-l privește pe Klaus Iohannis. În prima perioadă, cea care poate deveni publică, atunci când istoricii vor cotrobăi în arhiva sa de la CNSAS, este de presupus că activitatea secretă a lui Klaus Iohannis a constat în turnarea la Securitate a unor colegi, în special sași, care-și manifestau ostilitatea față de regimul comunist. Cu alte cuvinte, dacă a făcut ceva, a făcut poliție politică. Și pornind de la acest dosar, vor putea cumva transpira lucruri și în ceea ce privește dosarul greu al apartenenței sale la Securitate ca ofițer acoperit, prin sau fără intermediul tatălui său, refugiat în perioada comunistă în Germania federală. Din această perspectivă, presa maghiară, care nu a acționat de capul ei, reprezintă doar un început.

Cel mai mare adversar al lui Călin Georgescu este Klaus Iohannis, care în eventualitatea în care acesta ajunge președinte poate rămâne descoperit și în ceea ce privește dosarele sale penale, și în ceea ce privește averea sa, și în ceea ce privește sutele de imobile luate cu japca de Forumul Democratic German cât timp Iohannis era și președintele organizației, și primarul Sibiului, dar și în ceea ce privește statutul său de lucrător al Securității. Și pentru a nu mai lăsa loc niciunei îndoieli, Călin Georgescu a declarat ferm ceea ce am consemnat la începutul acestei analize. A fi doar pro-român, fără alte conotații, reprezintă, firește, un pericol major de deconspirare nu numai în cazul lui Klaus Iohannis, ci și în cazul multor reprezentanți ai serviciilor secrete române, care în schimbul unor arginți au contribuit major la devalizarea acestei țări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

`
`
BZI - Editia Digitală - pdf
15 ianuarie 2025
15 ianuarie 2025