Prin ce s-a făcut remarcat Dumitru Brătianu în politică

Prin ce s-a făcut remarcat Dumitru Brătianu în politică. Dumitru C. Brătianu s-a născut în anul 1818 la Piteşti. A fost ministru în diverse guverne și prim-ministru al României. Este fiul lui Constantin Brătianu și fratele liberalului Ion C. Brătianu.

Ca primar al Bucureştiului, Brătianu a fost martorul unui eveniment major din istoria României şi anume venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României.

L-a primit pe Carol I în apropierea pădurii Băneasa, unde a ținut un discurs în fața a peste 30.000 de oameni.

Prin ce s-a făcut remarcat Dumitru Brătianu în politică

Ca simpatizant al Partidului Republican Francez (liberal radical), Dumitru Brătianu colaborează (între 1836 și 1848), sub pseudonimul „Regnault”, la publicațiile „Le Naţional” și „La Revue independante”.

Stirile PROTV

Boala cu mortalitate de aproape 15%, care se transmite prin aer. „Simptomele seamănă în primele zile cu gripa”

RomaniaTV

BREAKING NEWS. Verdictul oficial se află în câteva ore

A participat activ alături de fratele său, Ion C. Brătianu, la insurecția pariziană din februarie 1848. Este unul dintre membrii fondatori (mai 1848) ai Comitetului Revoluționar din Țara Românească.

Pe 11 iunie 1848 a fost acreditat ca agent diplomatic pe lângă guvernele Austriei și Ungariei, iar din 12 septembrie 1848, pe lângă multe alte „guverne prietene”.

Din luna noiembrie a anului 1848 a desfăşurat o puternică activitate diplomatică în sprijinul cauzei naționale.

A înfiinţat alături de alţi revoluţionari romani în anul 1849 „Comitetul Revoluționar Român” și „Asociația Română pentru Condurecea Emigrației” (decembrie 1849).

În 1857 revine în țară și conduce, alături de fratele său și C. A. Rosetti, gruparea radicală a Partidul Național Liberal. În septembrie 1857 este ales deputat de Pitești în Adunarea Ad-hoc.

În iunie-august 1858 desfășoară o misiune diplomatică în Occident, iar din ianuarie 1859 este ales deputat de Pitești și secretar al Adunării Elective care îl proclamă pe colonelul Alexandru Ioan Cuza ca domnitor și în Țara Românească.