Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan, declarații incendiare despre coaliție: „N-o să rupem guvernarea mâine-poimâine” – VIDEO

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a declarat că PNL nu se iubește cu PSD, dar liberalii nu rup coaliția de guvernare „mâine-poimâine”, iar Partidul Național Liberal își dorește să aibă aibă un candidat propriu la alegerile prezidențiale, susținut de toată dreapta, „dacă avem suficientă minte, noi, USR, PMP, Forța Dreptei, care o mai fi de dreapta”.

Europarlamentarul s-a referit și la „periplul african” al lui Klaus Iohannis și la „și glumele și atacurile din media pe subiectul Hakuna Matata”. „Singurul lucru pe care îl reproșez este că, inclusiv colegii mei și cu mine, n-am ieșit mai devreme să explic cât de importantă este intrarea” companiilor românești în Africa.

Rareș Bogdan: „N-o să rupem guvernarea mâine-poimâine”

În legătură cu procesul de aderare a României la Spațiul Schengen, eurodeputatul PNL consideră benefic faptul că tema a fost pusă pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) programat pe 5 decembrie 2023, pentru că, chiar dacă Austria se va opune din nou, România va căpăta astfel temeiul legal pentru a putea ataca decizia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

De asemenea, liderul liberal a criticat măsura propusă recent de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susținut de PNL în Cabinetul Ciolacu, privind introducerea avertizorilor de integritate, prin care populația să poată primi recompense dacă sesizează ANAF împotriva celor care fac evaziune fiscală.

„Încă există frică în societatea românească, încă stafia asta care a nenorocit familii, lucrurile astea au rămas în mentalitatea tatălui meu, mamei, transmise mie ca nepot și astea sunt în mentalitatea multora. Stai, mă, nene, stop! Tocmai am dat câteva ciomege în cap companiilor private din România în ultimele luni și ne pregătim să mai dăm câteva în ianuarie când vom resimți măsurile luate de noi” – a spus Rareș Bogdan, în interviul care a avut loc miercuri, 22 noiembrie 2023, la Strasbourg.

PNL se opune și eventualei creșteri de impozit pe salariile peste 5.000 de lei: „Pentru PNL e linie roșie, nu vrem nici impozitare progresivă, că la un moment dat am văzut ceva cu salarii de peste 5000 de lei”.

„Dl. Ciolacu este un partener temporar la guvernare. Nu ne iubim cu PSD, eu cu dl. Ciolacu nici atât.
Scandalul a pornit – erau lucruri adunate- dar a pornit de la faptul că după decizia noastră „prin noi înșine”, când, practic PNL a decis în sfârșit sau într-un sfârșit să se desprindă de pulpana, de influența social-democrată și să meargă singur în alegeri, în toate cele patru rânduri de alegeri din 2024, a apărut o nervozitate la social-democrați.
Acolo s-a tensionat relația mea cu Marcel Ciolacu și parțial cu Marcel Boloș, pentru că am încercat să le explic- și mă bucur că în cele din urmă au înțeles argumentele: scădere a plafonului (cifrei de afaceri pentru încadrarea la impozitul pe venitul microîntreprinderii) de la 500.000 la 100.000 sau 60.000 de euro este devastatoare, că acel prag de 30% de profitabilitate introdus, care era în documentul inițial în ordonanța inițială, era de asemenea o chestiune care apăsa foarte mult pe întreprinzător.
Gândiți-vă că proiecția de creștere a pensiilor în 5 ani de zile, pe legea votată săptămâna aceasta, este de 163 de miliarde de lei. 163 de miliarde de lei înseamnă nu mai puțin de 33 de miliarde de euro. Deci 33 de miliarde de euro pe care trebuie să-i scoatem de undeva, pentru că noi ne putem gândi doar la impactul din 2024 și după noi potopul.
Eu nu cred în sintagma lui Iliescu: Sărac și cinstit. Eu vreau să introduc o nouă sintagmă în politică: bogat și cinstit.
Să știți că (Iohannis- n.r.) face eforturi să fim (în Schengen – n.r.). Președintele Iohannis, care a fost foarte criticat pe pentru acest periplu african, a făcut niște lucruri acolo pe care o să le aflăm cu siguranță, pas cu pas, în stilul domniei sale, dar foarte importante pentru economia României. Am văzut și glumele și atacurile din media pe subiectul Hakuna Matata. Vă asigur că are destule griji. Singurul lucru pe care îl reproșez este că, inclusiv colegii mei și cu mine, n-am ieșit mai devreme să explic cât de importantă este intrarea (în Africa n.r.).
Am o vagă bănuială, din păcate, dar mi-e teamă că pare cineva a lucrat. Adică eu am văzut ultimul an de guvernare al unor președinți: Emil Constantinescu, Traian Băsescu, acum Klaus Iohannis și pare că la un moment dat, în momentele când se apropie de finalul unei perioade, unii încearcă să împingă o imagine, să schimbe o imagine.
Klaus Iohannis e, până în ultima zi de mandat, extrem de puternic (…) Klaus Iohannis e în toată puterea poziției pe care o are, și formală și informală.
Noi am spus de la început că nu părăsim guvernarea, pentru că trebuie să apărăm interesele companiilor și ne e frică că, dacă am părăsi guvernarea, pur și simplu gradul de impozitare și de biruri pe companii ar crește foarte mult.
După europarlamentare, partidele dreptei vor avea un candidat și dacă avem suficientă minte, noi, USR, PMP, Forța Dreptei, care o mai fi de dreapta, vom avea un singur candidat.
Despre avertizorul fiscal: Nu trebuie să părem că venim acum să încurajăm ca un angajat dat afară să se răzbune pe patron și să pună pe butuci o companie doar pentru că nu i-a convenit ceva sau pentru că nu-i place mașina sau soția patronului”, a transmis Rareș Bogdan.

Interviul pe larg susținut de Rareș Bogdan

R: Suntem la Parlamentul European, v-am găsit destul de ușor, sper că nu am întârziat mult, eu nu am ceas elvețian, că înțeleg că este și acest subiect…

Rareș Bogdan: E o chestiune nici măcar de statut social sau de ceva, a fost o perioadă în care mi-am achiziționat niște ceasuri, dar am mai primit și cadou de la soția mea. Acum nu cred că aș mai fi dat niște bani pe un ceas, cred că mai repede aș fi purtat, ca fi-miu, din alea, iWatch-urile, că sunt mai comode. Dar, până la urmă, un bărbat ce poate să poarte? (…) Dar pe mine (…) m-a șocat puțin atacul, care a fost bine încărcat și cu forță, de PSD, care a vrut să-ntoarcă o vorbă aruncată de mine aici, la Strasbourg, legat de pantofii domnului premier. S-au trezit să atace cu ceasul, de parcă nu poți să ai un ceas. Eu le-am trecut în declarația de avere.

Eu, în 1997, după ce am terminat facultatea, la Universitatea Babeș-Boliay, am construit o rețea de distribuție de accesorii și telefoane mobile, dealer Connex – era pe vremea aceea, după care au fost cumpărați de Vodafone. Am avut, la un moment dat, undeva la 17 magazine, pe care, prin 2003, le-am vândut pe o sumă frumușică, unui mare distribuitor francez care a intrat în România și cu banii respectivi am făcut imobiliare și am investit în presă. Am luat franciza de la ziarul Ziua de Cluj și apoi franciza Realitatea, care și acum există, Realitatea FM de Cluj și Ziua de Cluj, în continuare. Ajunseseră cea mai importantă instituție media din Cluj.

M-am mai și căsătorit, în 2008, cu fiica unor milionari clujeni. Soția mea e o femeie admirabilă și extrem de atașată familiei și copiilor, cu ea am mare noroc, că eu fiind tot timpul plecat, se ocupă de copii.

La Realitatea aveam un salariu bun, ca realizator, cred că aveam cel mai mare salariu de acolo, din cei 700-800 de angajați. Luam vreo 10-12.000 de euro pe lună. După asta, de la Realitatea am intrat la Parlamentul European. Salariul unui eurodeputat este aproape 8.000 de euro, 7.850 de euro. Pe lângă asta, mai ai, când ești la serviciu și votezi și participi.

(…) Din păcate, în politică de foarte multe ori aparent sunt echipe. În realitate, atunci când unul are o dificultate, de multe ori te trezești din propriu partid că împinge, pune și a gaz pe foc și nu de la adversari. Dar asta e viața asta, frumusețea politicii.

R: Dl. Ciolacu ce vă este, un partener, un adversar?

Rareș Bogdan: Dl. Ciolacu este un partener temporar la guvernare. Nu ne iubim cu PSD, eu cu dl. Ciolacu nici atât. Și cred că se vede public asta. N-am să-l jignesc niciodată. Consider că limba română are suficiente cuvinte și fondul lexical este atât de bogat încât putem folosi alte cuvinte decât tușele foarte groase și cuvintele jignitoare. N-am înțeles atacul său direct, mai ales că eu am vorbit în general de partid și de o situație în care încercăm o reconfigurare în relația din interiorul coaliției. Pentru că Nicolae Ciucă, președintele PNL, a fost un lider, un prim-ministru care a respectat deopotrivă atât pe cei din opoziție, cât și pe cei din coaliție, fie PNL, fie PSD, fie UDMR, când era și UDMR, n-a făcut diferențe între un ministru PNL și un ministru PSD. Și noi n-am cerut altceva decât să ni se spună când se iau decizii, să fim consultați în coaliție, să nu ne trezim cu deciziile puse pe masă sau, mai mult, anunțate în spațiu public.

Scandalul a pornit – erau lucruri adunate- dar a pornit de la faptul că după decizia noastră „prin noi înșine”, când, practic PNL a decis în sfârșit sau într-un sfârșit să se desprindă de pulpana, de influența social-democrată și să meargă singur în alegeri, în toate cele patru rânduri de alegeri din 2024, a apărut o nervozitate la social-democrați. Iar în momentul în care noi ne-am poziționat împotriva limitării plăților cash pe celebra ordonanță, au considerat că este o chestiune de atac direct, pentru că poziția lor era de susținere a ăstora, deși România nu are rețea de bancomate, funcționează diferit. Trebuie să ne uităm la realitatea românească, nu la realitatea elvețiană sau suedeză. Ei, și ei au venit și au mutat cu această creștere (de pensii – n.r.). Noi am discutat în coaliție o creștere a pensiilor de 13,8% care era creșterea pensiilor generată de indexarea cu inflația din 2022, absolut normală și obligatorie.

Și am spus „Da, de pe 1 ianuarie vom crește pensiile cu 13,8%, cum este legal, potrivit inflației de pe anul 2022”. Din pachetul fiscal aplicat am obținut suma necesară și pe 1 septembrie, când vom aplica noua lege a pensiilor, cu recalcularea punctului de pensie, vom vedea cu cât mai putem să creștem pensiile românilor, ale celor 4,8 milioane de pensionari români. PSD a ieșit, prin vocea doamnei Bucura (ministrul Muncii n.r.), și a anunțat 40% (creștere de pensii – n.r.), fără să ne întrebe. Repet, nu e o problemă, puteau anunța sau puteam noi anunța 50-60%, dar totul este să fie sustenabil. Și am întrebat o chestiune simplă: „Domnule, de unde luăm banii?”. Pentru că noi nu vom mai fi de acord cu creșteri de impozite, taxe sau cu scoatere de facilități în 2024, considerăm că deja mediul de afaceri român este suprataxat. (…) Și am spus: mediul de afaceri, care este motorul economiei și fără ei trebuie să înțelegeți, dragi socialiști, că nu veți avea bani să-i împărțiți nici pensionarilor, nici bugetarilor, pentru că banii de acolo vin.

Ăsta e motorul economiei: cele 684.000 de societăți comerciale. Sigur, din păcate, doar 150 dintre ele cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane și încă 240 cu cifră de peste 50 de milioane. Deci sub 500 de societăți comerciale în România au cifră de afaceri peste 50 de milioane. În schimb, sunt 384.000 de societăți comerciale, microîntreprinderi care beneficiază de acest plafon de 500.000 de euro (plafonul cifrei de afaceri pentru încadrarea la impozitul pe microîntreprinderi – n.r.). A fost o bătălie foarte dură pe care am dus-o în ședințe de coaliție. Acolo s-a tensionat relația mea cu Marcel Ciolacu și parțial cu Marcel Boloș, pentru că am încercat să le explic- și mă bucur că în cele din urmă au înțeles argumentele: scădere a plafonului de la 500.000 la 100.000 sau 60.000 de euro este devastatoare, că acel prag de 30% de profitabilitate introdus, care era în documentul inițial în ordonanța inițială, era de asemenea o chestiune care apăsa foarte mult pe întreprinzător.

Plus a mai fost măsura dorită de creștere a impozitului pe dividende de la 8% la 16%. I-am spus așa: impozitul pe dividende a fost 5%. Noi l-am crescut, în urmă cu un an și jumătate, la 8%, deci cu 3 procente. Nu putem să dublăm impozitul pe dividende, pentru că asta înseamnă că apăsăm și mai mult mediul economic. Am scos impozitarea contractelor part-time, deci sunt câteva lucruri care au afectat zona privată și consider că avem nevoie să fim siguri că nu veți folosi bani suprataxând companiile, capitalul românesc. Dați-ne garanții că nu veți crește impozite și taxe în 2024 pentru creșterea de pensii, pentru că înțeleg că cei 15 miliarde necesari pentru creșterea de 13,8%, indexarea în ianuarie, există. (…)

Deci clar că e nevoie de o creștere a acestor pensii, dar în același timp este nevoie de o echitate, pentru că în cazul pensiilor de 20.000 lei sau 25.000 sau 18.000 sau 40.000 – există și din astea – nu e normal să crească pensiile cu 40%. (…) Deci de la această discuție noi am fost deranjați de faptul că am fost foarte atacați în spațiul public și toate comunicarea PSD s-a dus împotriva PNL spunând că PNL nu vrea creșterea pensiilor. Nu. PNL dorește creșterea pensiilor. Și-a dorit creșterea pensiilor și a votat creșterea pensiilor, dar a cerut sursele de finanțare, o chestiune de normalitate.

Gândiți-vă că proiecția de creștere a pensiilor în 5 ani de zile, pe legea votată săptămâna aceasta, este de 163 de miliarde de lei. 163 de miliarde de lei înseamnă nu mai puțin de 33 de miliarde de euro. Deci 33 de miliarde de euro pe care trebuie să-i scoatem de undeva, pentru că noi ne putem gândi doar la impactul din 2024 și după noi potopul.

Trebuie să ne gândim și la 2025, că guvernează PNL, că guvernează PSD, că guvernează USR, sau cine guverna România asta – eu cred că PNL va fi în formula guvernamentală. Dar trebuie să ne gândim de unde scoatem ceilalți 30 și… Că acuma-s 25 de miliarde: 15 plus 10, dar anul viitor sunt 33 plus încă 12, adică 45 de miliarde. De unde iei banii ăștia? 45 de miliarde de lei înseamnă 9 miliarde de euro. Pentru că trebuie să iei o parte din combaterea evaziunii fiscale. Și am fost foarte deranjat, eu am văzut că au sărit la mine, „domn’e, dar ce ai cu Portul Constanța?”. Păi, vă spun ce am: Portul Constanța este un port care, datorită situației războiului din Ucraina, a crescut ca trafic de la 4-5.000 de containere pe zi la 22-23.000 de containere. Este o cifră uriașă.

Numai că ce să vezi: dintr-un total de 4 milioane de containere care au intrat până la un moment dat în Portul Constanța în acest an, știți câte au fost trecute prin scannere? 7000! Deci din 4 milioane. Și am zis: domnule, stați așa, scannerele din vămile de sud și est ale României nu funcționează, că le-a lovit un camion… Nu funcționează. Scannerele din aeroport, din Portul Constanța nu funcționează. Și noi venim cu ANAF-ul și punem presiune, ne ducem cu agenții ANAF și călcăm în picioare p-ăla care are două magazinașe , care are un magazin între blocuri, care are un service auto, care are o spălătorie. Adică pe micul întreprinzător căruia deja i-am mărit impozitul de la 1% la 3%, ăla care are microîntreprindere. Acum ce facem? Nu ne uităm la marea evaziune, adică marea evaziune din Portul Constanța, legume, fructe intrate în România, depozitele angro din jurul capitalei, complexul Europa, Dragonul Roșu, petrol, motorină și benzină, domnule, chiar refuzăm să ne uităm la ăsta și ne uităm să punem, să călcăm în picioare pe bunicuța care vinde trei roșii și două ouă pe marginea drumului, sau pe cel care vinde, pe Valea Călugărească, niște struguri, sau, în Pașcani, două mere. Adică așa combați tu evaziunea? Pentru că, da, avem un gap (neîncasare de TVA) de 45 de miliarde. Deci gap-ul la TVA, care teoretic e cea mai ușor de încasa taxă, e de 45 de miliarde. Păi, haideți să ne uităm cum scădem acest decalaj. (…)

Asta am enunțat eu la o televiziune și de acolo a izbucnit scandalul că, „domnule, ce-are Rareș Bogdan cu noi, că atacurile. A, și a apărut premierul României. A folosit cuvântul (mitocan -n.r.)… Nu se face, un premier nu procedează în felul ăsta. Mă bucur că eram suficient de calm, eram după o zi foarte obositoare la Bruxelles și lucrasem toată ziua, că m-au sunat imediat alte televiziuni decât cea unde era premierul, să intervin să-i dau replică. Și nu am vrut să-i dau și mă felicit pentru că aș fi folosit alte cuvinte dure și eu. Și eu cred că, repet, trebuie să existe un alt schimb, o altă dezbatere, asta nu e o dezbatere în spațiul public.

După care, (Ciolacu n.r.) a început să îmi dea lecții, „Domnule, de ce n-a zis că are de la soție, că-i întreținut?”. Eu lucrez, am lucrat în facultate și după asta am construit companii. Eu am avut, la un moment dat, în mass-media, 245 de angajați, 3 ani de zile le-am plătit salariile. Nu mă întrebați cum, că nu-i simplu să dai 245 de salarii, să plătești impozite, taxe, să plătești chirii la 11 locații, să ai ziar tipărit, ziar online, radio, două emisiuni pe zi – una la radio, una la TV, la televiziunea locală. Că asta mă deranjează la tot felul de sfertodocți. Domnule, eu, 7 ani și jumătate, am scris un editorial între 2.800 de semne și 7.000 de semne, șase zile din șapte (…).

Eu nu cred în sintagma lui Iliescu: Sărac și cinstit. Eu vreau să introduc o nouă sintagmă în politică. Cred în sărac și cinstit la cetățeanul român. Cred în asta. Chiar cred în asta. Dar nu cred în politicianul care vine și spune: „Domn’e, eu rămân…”. Eu vreau să introduc un nou concept: bogat și cinstit. Eu nu vin în politică să fac bani din politică. Eu am făcut bani, am ce-mi trebuie și vin să fac politică. Cât vreau să fac, când nu mai vreau să fac… Nu sunt condiționat de politică.

R: Românii au văzut politicieni români bogați și hoți.

Rareș Bogdan: Eu mi-am trecut în declarația de avere: stilouri, ceasuri, tablouri, argintărie. Acuma ce să fac? Să-mi schimb ținutele, doar că unii îmi zic „Batistuță”? Să nu mai umblu cu ceasul? Le-am zis: Domnule, căutați-mi Raketa și o Pobeda (mărci de ceasuri sovietice – n.r.), să fie fericiți socialiștii și-o să port Raketa și Pobeda”. Nu, nu asta e preocuparea României. România trebuie să tragă banii din PNRR. (…) Și, pe lângă asta, jocul pe energie. (…)

R: Mai bine ziceți ce faceți cu guvernarea PSD-PNL. Sunteți de 2 ani în acest mariaj cu PSD.

Rareș Bogdan: N-o s-o rupem mâine-poimâine.

R: Am v-am văzut că sunt numai și numai măsuri acum care au impact asupra alegătorilor PNL, antreprenori, clasa de mijloc, angajați din IT, numai ei acum suportă costurile redresării economice.

Rareș Bogdan: Eu vreau să cred că nu este o chestiune programatică, dar eu le spun tuturor- și colegilor mei și celorlalți din coaliție: Domnule, înțelegeți că, dacă se închid companii românești, dacă companiile românești nu sunt ajutate, dacă capitalul românesc nu este susținut, dacă sistemul de creditare, de impozitare, de susținere a capitalului românesc intră în sincopă, se gripează, România va avea o problemă, pentru că nu veți mai avea de unde să împărțiți banii, că CFR Marfă e în faliment oricum și jumătate din companiile de stat românești sunt în faliment și le subvenționăm noi. Înțelegeți că banii în economia românească intră astăzi de la companiile private care îi plătesc impozite și taxe, de la cetățenii din diaspora, 11 miliarde pe an (…)

Eu dacă aud pe cineva, „Domn’e, ce ne dă nouă Uniunea Europeană?”. Păi vă spun eu ce ne dă: fără bani europeni nu se dezvoltau orașe. Vă spun, dacă mâine merge să facem analize la Strasbourg, între școlile din Strasbourg, care e un oraș mirific, și școlile din Cluj-Napoca sau din Oradea, vă spun că școlile din Cluj și din Oradea, cele 178, respectiv 98 de școli sunt mai utilate și mai modernizate decât școlile din Strasbourg sau din Lyon, dar orașe mari, nu mă duc în Napoli, nu mă duc în Palermo, nu mă duc în zone mai sărace din Polonia sau din Spania. Mă duc în zone ultra-ultra-bogate și vă spun că le compar cu școlile din Cluj sau din Oradea.

De asemenea, oamenii trebuie să înțeleagă ceva: în fiecare an, 830.000 de fermieri români primesc, datorită faptului că suntem membri ai Uniunii Europene, subvenția directă în agricultură, care înseamnă între 2,3 și 2,7 miliarde de euro, care sunt bani nerambursabil. I-am întrebat în urmă cu trei luni de zile, la o întâlnire cu fermierii, la Bruxelles, după care, la Palatul Parlamentului, în România. (…) „Vă descurcați fără subvenție?”. ” Nu. Păi intrăm în faliment”. „A, păi atunci țineți minte: jucați cu partidele pro-europene, susțineți Uniunea Europeană, lăsați înjurăturile!”. A, repoziționări, recalibrări, dorința de a ne spune cuvântul? (…)

Știți că Clujul, Clujul lui Emil Boc și Alin Tișe și Daniel Buda a luat mai mulți bani europeni decât au luat Malta și Cipru la un loc? 4 miliarde de euro, contracte semnate. Știți că Oradea lui Bolojan a luat bani europeni 2 miliarde, că Suceava, 1,5 miliarde? Și că cele mai multe comunități conduse de liberali sau de dreapta, de USR-iști s -au dezvoltat exclusiv cu bani europeni, nu cu bani de la guvern. Comunitățile de stânga, socialiste, așteaptă programe guvernamentale PNI, PNDL 1,2,3,4.

R: Anghel Salgny, făcut de dvs., pentru care i-ați dat afară pe USR-iști de la guvernare.

Rareș Bogdan: Anghel Saligny e făcut de noi ca să completeze, pentru că nu poți să iei peste tot bani europeni. Și am făcut Anghel Saligny ca să poți să dezvolți zona rurală, e făcut exclusiv pentru zonă rurală. Nu intră orașele peste 5000 de locuitori nu intră consiliile județene și nu intră nici orașele mari, centrele urbane. (…) Câți kilometri de autostradă sau de cale ferată refăcută a fost făcută cu bani din PNRR sau cu bani din fonduri europene? Dacă explicăm toate astea, românii de redevin cea mai pro-europeană națiunea europeană. Pentru că după decizia Schengen – nedreaptă- din urmă cu un an, România din top 3 cei mai pro-europeni cetățeni s-a dus în coada clasamentului în toate cercetările sociologice și au ajuns în top 3 de la coadă.

R: Și intrăm și noi în Schengen acum?

Rareș Bogdan: Mă bucur că Spania se ține de cuvânt și pune pe ordinea de zi, cum a făcut-o și Cehia, problema Schengen. Presiunea din partea Comisiei Europene, a conducerii Parlamentului European, a rezoluțiilor celor șase din Parlamentul European, a Consiliul European este uriașă, a partenerilor noștri transatlantici, Statele Unite, Marea Britanie, pe Austria. Austria, deși (partidul de guvernământ, OVP) n-a câștigat politic, electoral în cele patru rânduri de alegeri pe care le-au avut, în patru landuri, ei n-au câștigat decât un singur land. Deci politica pe care au enunțat-o împotriva României nu le-a adus plus lor, i-a adus partidului de extremă dreaptă, FPO-ului, nu OVP-ului.

(…) Erau două poziții, domnule, ce facem dacă Austria nu dă OK-ul înainte, mai punem pe ordinea de zi? Și eu sunt unul dintre cei care spun că trebuie să fim (cu decizia privind Schengen) pe ordinea de zi (a Consiliului JAI din 5 decembrie), pentru că altfel nu putem să acționăm în judecată statul austriac. Ca să poți să dai în judecată la CJUE statul austriac, potrivit Tratatului Uniunii Europene, poți să o faci în 30-60 de zile din momentul unui eventual refuz. Asta înseamnă că până pe data de 4 februarie 2024 poți să dai în judecată statul austriac, în cazul în care s-ar opune. Eu sper până în ultima clipă că le vine mintea la cap și înțeleg că nu doar România pierde bani și încrederea populației în mecanismele europene. Europa are o problemă, e o problemă de coeziune europeană, e un atac pe care Austria îl duce la adresa Europei, pentru că în momentul când ai toate statele europene, cu excepția Austriei, care spun, „Domnule, România trebuie să fie în Schengen, nu vă mai opuneți că n-aveți nicio motivație reală, folosiți cifre false!” (…).

R: Noi nu pe cancelarul Nehammer l-am ales. L-am ales pe președintele Iohannis. Și Guvernul României și pe dvs. ca europarlamentar. Pe noi nu ne încălzește cu nimic că dvs. îl criticați pe Nehammer.

Rareș Bogdan: Corect și noi trebuie să ne batem pentru asta. Vă dau dreptate.

R: El a fost ales de austrieci și face o politică pe care el o consideră benefică Austriei, pentru combaterea imigrației ilegale, provenind din afara UE.

Rareș Bogdan: E o politică împotriva Europei. Imigrația ilegală e mult mai redusă. Noi când i-am dat cifra de 6,5 milioane imigranți din Ucraina- e drept că au rămas 200.000 pe teritoriul nostru – dar au trecut și pe teritoriul nostru și România a făcut față cu puțin ajutor european. A existat pe subvenția dată copiilor, pe banii dați copiilor din Ucraina, a existat ajutor european de vreo 400 de milioane în total. Dar în rest, a susținut România tot acest efort, drumurile, ajutor umanitar. Și România nu s-a plâns, nu s-a plâns nicăieri. Sigur, eu nu vin să exonerez clasa politică. Guvernul, președintele, ministru de externe, ministru de interne, echipele de europarlamentari trebuie să-și facă treaba. E un zic în continuare că trebuie ținut subiectul pe agendă și pentru că e ultimul mare proiect pe care România îl are de îndeplinit (…).

R: Ieri a venit în Parlament European, aici, la Strasburg, președintele Kenyei. Președintele Iohannis s-a întâlnit cu dl. Rutto în turneul său african. Între timp, președintele Kenyei a venit dânsul la Strasbourg, la Parlamentul European. Astăzi s-a vorbit despre Schengen, că a venit și premierul Bulgariei în Parlament European, în fața dvs. În schimb, președintele Iohannis e tot în Africa. El era, dacă nu mă înșel, în Senegal. Zilele trecute, în Capul Verde, a dat o declarație pentru Libertatea, că „a pus România pe radarul Africii”. Dar pe radarul Schengen tot nu suntem.

Rareș Bogdan: Să știți că face eforturi să fim. Eu vă spun o chestiune: Președintele Iohannis, care a fost foarte criticat pe pentru acest periplu african, a făcut niște lucruri acolo pe care o să le aflăm cu siguranță, pas cu pas, în stilul domniei sale, dar foarte importante pentru economia României. Am văzut și glumele și atacurile din media pe subiectul Hakuna Matata.

R: Am înțeles că înseamnă „să nu ai nicio grijă”. Asta i-au urat oamenii de acolo președintelui Iohannis.

Rareș Bogdan: Este o o expresie în limba swahili, în limba tradițional africană și ați văzut acea imagine cu tabloul domnului președinte Iohannis aruncându-se apoi în apă. Trebuie să înțelegem ceva: în culturile și în zonele de tip Africa, de tip Asia, trebuie să respecți extrem de serios cu tumele. Sunt niște cutume, sunt niște tradiții. Și regele Charles a făcut asta și Barack Obama a făcut-o în Kenya, el a vând strămoși din Kenya.

R: Da, dar președintelui Iohannis i s-a potrivit mănușă Hakuna Matata. „Să nu ai nicio grijă, Klaus Iohannis!”.

Rareș Bogdan: Nu. Vă asigur că are destule griji. Singurul lucru pe care îl reproșez este că, inclusiv colegii mei și cu mine, n-am ieșit mai devreme să explic cât de importantă este intrarea. România poate deveni furnizor de hrană, de mâncare pentru 80-100 de milioane de cetățeni, că aia e marea bătălie, hrana, mâncarea. România poate deveni super-jucător în domeniul energetic, furnizor de energie, în domeniul lemnului, în domeniul armamentului, dacă se fac investiții, pentru că am fost în top cinci producători de armament. Acum asta e pe poziția 64. Până în 1996 am fost pe poziția 5-6 . Acuma suntem pe poziția 64 (…).

Deci Macron se bate să rămână în Africa, Germania încearcă să rămână în Africa, Belgia încearcă să rămână în Africa, Statele Unite sunt interesate. Și noi ne trimitem președintele, care are un dublu parcurs, unul pentru România, unul la nivel european, pentru că reprezintă Europa acolo, nu sunt convins că va face și o informare în Consiliul European, și miștocărim totul. Noi avem talentul ăsta de a arunca în derizoriu și de a miștocării absolut orice și când se întâmplă bine. Faptul că omul ăla respectă tradițiile, faptul că vizitează șapte state în 10 zile, faptul că deschide niște porți pentru o țară, România, care a fost prezentă (…).

Nimeni nu s-a uitat să spună: Domnule, ce face omul ăsta acolo, care-s acordurile. În Kenya a semnat trei acorduri. Aceleași lucruri le-a făcut în toate statele pe care le-a vizitat. Sigur că imaginea într-o țară cu multiple probleme, cu o populație sărăcită, între elefanți, girafe și căldură, a apărut „domnule, dar ce caută?”. Dar cum era să meargă președintele? A fost îmbrăcat absolut corect, British style, ca un om care știe să respecte și statul respectiv și din punct de vedere al ținutei, în toate vizitele sale, inclusiv în cele cu safari care au umplut internetul. Am fost ocupat să răspund la atacurile PSD-iștilor și n-am avut timp să ies să explic ce face președintele acolo.

Dar cred că trebuia vorbit mai mult și trebuia explicat exact ce înseamnă fiecare tradiție, ce înseamnă fiecare zonă, ce înseamnă o astfel de vizită pentru președinte, și prezentat. Vă asigur că nu s-a dus în vacanță, s-a dus să deschidă piețe, șă deschidă legături și să reînnoade legăturile. Gândiți-vă că o mulțime de lideri africani au făcut școală la București. Pentru noi, e o piață uriașă, e un continent întreg. De ce să nu folosim continentul african ca piață pentru România? Că a văzut un elefant, nu știu ce a văzut, că l-a văzut într-un safari. Bine, domnule, asta problema, că de ce s-a dus Iohannis cu geacă precum a lui Sherlock Holmes, că am văzut comentarii pe la televizor. Păi și ce să-și fi luat, domn’e, gecuță din aia ca a lui Mao? Sau ce să-și ia, săracul, pe el? În ce să se îmbrace? S-a dus cu cravată (…).

Și am o vagă bănuială, din păcate, acum nu vreau să vă ofer un breaking news mai mult decât am oferit, dar mi-e teamă că pare cineva a lucrat. Adică eu am văzut ultimul an de guvernare al unor președinți: Emil Constantinescu, Traian Băsăiescu, acum Klaus Iohannis și pare că la un moment dat, în momentele când se apropie de finalul unei perioade, unii încearcă să împingă o imagine, să schimbe o imagine.

R: Unii care? Serviciile secrete, serviciile speciale, că așa se mai spune, că îl lasă din brațe pe președinte, pe final de mandat?

Rareș Bogdan: Klaus Iohannis e, până în ultima zi de mandat, extrem de puternic. Și cine-și închipuie că Klaus Iohannis și-a pierdut forța pe care i-o dă Constituția României – chiar dacă nu e un regim prezidențial tipic pe model francez sau pe model american, este un regim semiprezidențial în care președintele are și putere executivă, nu doar de reprezentare – se înșală amarnic. Klaus Iohannis e în toată puterea poziției pe care o are, și formală și informală.

R: Ce planuri aveți cu dânsul mai departe de 2024?

Rareș Bogdan: Păi eu nu am planuri, că dânsul are planuri, cu noi eventual, că e mai sus decât noi. Noi continuăm parteneriatul cu domnia sa (…). Am fost în parteneriat, rămânem în parteneriat până la capăt, până în ultima zi de mandat. După care, sigur, domnia sa face ce consideră, dar cu experiența pe care o are, cu imaginea pe care o are, cu toate atuurile, oricând poate să ocupe o poziție la nivel european.

R: Și unde îl vedeți?

Rareș Bogdan: Din punctul meu de vedere, Klaus Iohannis poate fi președintele Consiliului European sau președintele Comisiei, respectiv. În rest, dacă nu, domnia sa alege. Dar nu poate să coboare, adică Klaus Iohannis să meargă comisar. Când ești președintele unei țări de talia României, nu te duci comisar și nu va merge Klaus Iohannis comisar, că nu-i Dacian Cioloș sau Corina Crețu sau Adina Vălean, să meargă comisar. Adică, totuși, e un pic de diferență, ca să nu spun foarte, foarte mare diferență.

Pe turneul african, problema a fost de comunicare și de faptul că nimeni nu a dat suficiente detalii, atât cât se poate, dintr-o vizită. Nu dânsul trebuie să se ocupe. Eu spun doar atât: inclusiv noi, PNL, am greșit pentru că vrem, nu vrem, Partidul Național Liberal e legat intrinsec de președinte. Dacă domnia sa e lovit, automat prin ricoșeu, încasează și PNL. Dacă PNL e lovit, o încasează și președintele. Deci cred că inclusiv noi, și o spun extrem de responsabil, trebuia să ieșim mult mai serios și cu argumentație despre vizita din Africa.

Cât a lipsit dânsul, cât a fost în Africa, noi am avut treabă cu pătrunjelul.

R: Și v-ați răfuit cu premierul Ciolacu…

Rareș Bogdan: Nu ne-am răfuit cu premierul, dânsul s-a răfuit cu mine, eu nu l-am jignit și n-o să-l jignesc. Dânsul s-a răfuit cu noi, noi cu dânsul, nu. Noi vrem doar o echilibrare a relațiilor din coaliție. Vrem o recalibrare, nu cerem altceva decât respect. Domnule, vă respectăm, respectați-ne, înțelegeți-ne că avem ideologii diferite, avem doctrine diferite, avem abordări economice diferite. Noi credem că motorul economiei este capitalul privat, noi credem că cu cât cobori impozitele și taxele, cu atât economia se dezvoltă mai mult. Cred foarte mult în liberă inițiativă și în libertăți, iar PSD e un partid socialist, gândește altfel abordările.

R: Dar PSD lovește în electoratul dvs, în capitalul privat, în micii patroni, în clasa de mijloc, It-ști cu mâna dvs, cu taxele propuse de dvs, prin ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care e susținut de PNL.

Rareș Bogdan: Din fericire, n-au ieșit toate discuțiile noastre cu dl. Boloș în spațiul public și cele care au ieșit nu trebuia să iasă. Dar să nu vă închipuiți că nu există dispute și discuții. PNL e un partid foarte liber și poate din punctul ăsta de vedere e cel mai frumos partid, nu-i dictatură în PNL. La noi să știți că nu există tiranie, nu există autocrație, poți să ai păreri și să ți le exprimi și se vede acest lucru. La noi sunt respectați și un primar, și un ministru (…).

R: Și Iohannis și Nehammer sunt lideri din PPE și vorbitori nativi de germană. De ce nu se înțelege Iohannis cu Nehammer…?

Rareș Bogdan: Să știți că dl. Iohannis a încercat să se înțeleagă, dar e greu cu un om care are o cultură complet diferită. Nehammer, dacă vă uitați puțin la parcursul său, a fost milițian, instructor de milițieni și primul lui gest a fost să transforme casa unde s-a născut Adolf Hitler în secție de poliție și după care să o renoveze și să o transforme în muzeu. În afară de asta, economia Austriei are o dependență de 78% sau 79% de gaz rusesc. Noi putem fi furnizori, să înlocuim gaz rusesc cu gaz românesc extras din Marea Neagră sau din Belciugatele, dacă mai venim cu niște investiții și nu sunt mari.

R: Asta nu contează în niciun fel?

Rareș Bogdan: 7% din PIB-ul Austriei este format din topul celor 11 companii din primele 20 ale Austriei care sunt prezente la București. (…) Eu cred că aceste companii trebuie luate ca asociați în demersul nostru și să devină factor de presiune în diplomația economică, pentru a explica guvernului de la Viena că cadrul economic din România și piața românească e una unde se respectă statul de drept, unde regulile economice sunt respectate și unde ei fac miliarde și miliarde și că le afectează inclusiv businessul lor, pentru că pierd bani inclusiv datorită granițelor rămase inclusiv companiile austriece prezente la București.

R: Cât mai rămâneți la guvernare?

Rareș Bogdan: Nu. Noi am spus de la început că nu părăsim guvernarea, pentru că trebuie să apărăm interesele companiilor și ne e frică că, dacă am părăsi guvernarea, pur și simplu gradul de impozitare și de biruri pe companii ar crește foarte mult.

R: Păi deja a crescut.

Rareș Bogdan: Plus că ne e teamă că se vor răzbuna pe primarii, pe președinții de consilii județene, pe proiectele lor. Deci de rămas în guvernare vom rămâne. Nu e simplu, nu e ușor, dar vrem să recalibrăm relația dintre noi, adică vrem să fim respectați. Noi respectăm, vă rog să mă credeți, dar vrem să nu mai fim permanent loviți cu câte ceva, nedreptățiți, și nu noi ca oameni, ci unele categorii. Deci noi nu vrem altceva decât o recalibrare a relațiilor în interiorul coaliției.

R: Adică cum?

Rareș Bogdan: Adică cu respect, nu cu neanunțarea unor măsuri în spațiul public înainte de a le discuta cu noi. Am văzut că în ultimele 3 zile declarațiile premierului au fost „Domnule, trebuie să stau de vorbă cu partenerii din PNL. Trebuie să stau de vorbă cu Nicolae Ciucă și cu oamenii din jurul său pentru a vedea conducerea PNL, pentru a vedea dacă sunt de acord cu asta”. Deja e o schimbare din punctul meu de vedere, sper să îl țină tot așa, pentru că, repet, o fi premierul României, o fi PSD un partid mare, dar PNL e un partid de forță, e un partid cu o istorie foarte mare, e un partid care are un număr de aleși local uriaș, care are 240.000 de membri și e un partid care, că vor unii, că nu vor, tot va sta la peste 20%, adică reprezentăm mult din România. Și mai reprezentăm ceva: blazonul și garanția că România nu alunecă în altă direcție decât cea pro-europeană (…).

Și asta datorită și lui Klaus Iohannis, care are o prestație pe care, din păcate, nu o explică în țară suficient de bine. Prestația sa în Consiliul European și la Bruxelles este una admirabilă. (…) Am văzut un scandal monstru, mă mir că nu m-ați întrebat cu avioanele. Păi cu ce să meargă, cu barca, cu vâsle, pe cal, pe cămile? Noi nu i-am cumpărat avion. Noi, ca țară, n-am fost în stare să respectăm instituția. Că azi e Iohannis, mâine e altcineva, tot de dreapta, stați liniștit.

R: Veniți cu candidat la prezidențiale?

Rareș Bogdan: Veți vedea după europarlamentare că partidele dreptei vor avea un candidat și dacă avem suficientă minte, noi, USR, PMP, Forța Dreptei, care o mai fi de dreapta, vom avea un singur candidat.

R: Păi n-aveți cum, că dvs. ați dat USR-ul afară de la guvernare și ați făcut guvern cu PSD.

Rareș Bogdan: Înainte de votul final (din Parlamentul European), am avut niște consultări și ați văzut că primul grup cu care m-am întâlnit a fost Dacian Cioloș cu Dragoș Tudorache și cu Dragoș Pîslaru. După care cu Rovana Plumb și Mihai Tudose. Grupurile românești comunică în Parlamentul European, inclusiv cu Terheș, pentru că ne interesează interesul României. Dar vă spun ceva: noi avem candidatul nostru, ei au candidatul lor, e firesc, e normal, dar în același timp, în momente-cheie vom ști să ne unim, pentru că România are o nevoie de un președinte de dreapta. Președintele de dreapta garantează și poporul român, dacă vă uitați la alegeri, 65% votează dreapta.

R: Atunci veți ieși de la guvernare?

Rareș Bogdan: Repet, noi nu plecăm de la guvernare. Dacă vor să plece alții, pot să plece, noi rămânem chiar și minoritari. Noi de la guvernare nu plecăm.

R: Păi nu aveți cum atunci, că premierul e PSD. Cum să rămâneți la guvern?

Rareș Bogdan: Noi nu plecăm. Dacă pe domniile lor îi deranjează ceva, e problema dânșilor. Noi nu lăsăm guvernarea.

R: Să zicem că o să candideze dl. Ciolacu sau altcineva de la PSD și dvs. credeți că faceți coaliție cu USR din opoziție și cu Forța lui Ludovic Orban? De ce v-ar susține cei din opoziție candidat-ul dvs., dacă stați la putere cu PSD?

Rareș Bogdan: Eu știu un singur lucru: în turul doi al alegerilor – să păstrați înregistrarea și să o dați atunci – va intra Partidul Național Liberal, candidatul Partidului Național Liberal, susținut de dreapta unită, împreună cu un candidat populist. Deci, marea surpriză pentru PSD este că nu vor intra în turul doi al alegerilor.

R: Vor ieși pe locul 3, ziceți?

Rareș Bogdan: Vor ieși pe locul 3 și vă spun de ce: cea mai mare problemă pentru ei o reprezintă Mircea Geoană. N-au suficientă mintă la ei să îl pună pe Mircea Geoană candidat, care ar fi un candidat redutabil pentru stânga românească – s-a mai curățat un pic din păcatele trecutului și are imaginea de la NATO. Ei nu-l vor alege pe Mircea Geoană candidat, Mircea Geoană nu va renunța să candideze, Mircea Geoană are potențial să meargă până în 12-14%, așa cum are și cum să ia 8%, dar suficient încât să blocheze accesul în turul doi al candidatului PSD. Noi vom ajunge în turul doi al alegerilor și foarte probabil vom ajunge cu un candidat din zona din zona suveranistă și vom câștiga alegerile.

R: La europarlamentare, cum faceți cu lista, cine conduce lista?

Rareș Bogdan: Nu o avem încă, nu știm exact cine va conduce lista. Acum 4-5 ani, am condus-o eu, am adus un plus de vreo 6-7 procente. Nu știm exact dacă mai găsim un Rareș Bogdan care să ridice lista, dacă nu, mergem cu oamenii care sunt. Eu doresc să-mi depun candidatura, să rămân, pentru că deja am o relaționare aici și în același timp am refuzat organizația București, am refuzat candidatura la Primăria Capitalei, am refuzat x poziții.

R: Domnul Hellvig ce face, îl puneți pe listă la europarlamentare?

Rareș Bogdan: Eu pe dl. Hellvig nu am cum să-l pun, că nu eu fac listele, dar el nu s-a exprimat încă. Dacă se exprimă, sigur că va avea loc o discuție și e o persoană absolut admirabilă, un om echilibrat, un om cu mare experiență instituțională, dar nu s-a exprimat, nu ne-a spus absolut nimic. Am văzut doar din media că dl. Hellvig ar vrea să aibă o discuție, dar nouă nu ne-a spus. L-am întrebat și pe Nicolae Ciucă, președintele nostru, dacă a discutat și a zis că nu. L-am întrebat pe secretarul general și pe ceilalți colegi din conducerea de șase, n-a vorbit cu noi.

R: Ar fi un bun lider al PNL?

Rareș Bogdan: Nicolae Ciucă, da, excepțional. Noi avem un președinte foarte bun. Nicolae Ciucă. Profilul unui om echilibrat, al unui patriot, al unui om cu mult bun simț, cu multă modestie. Este foarte bun pentru PNL, în contextul războiului din Ucraina, al conflictelor din Orientul Mijlociu, cred că profilul generalului este unul care are câteva atuuri la nivel bătăliei prezidențiale. Deci noi avem un președinte, președintele este ales. După ce dl. Nicolae Ciucă, în decembrie anul viitor va merge la Cotroceni, atunci o să ne gândim cine va conduce Partidul Național (…).

R: Dar Primăria București?

Rareș Bogdan: Primăria București, din punctul meu de vedere, e a doua miză după Cotroceni (…). Trebuie să avem Președintele României și Primarul general al Capitalei.

R: Și pe cine puneți la Primărie?

Rareș Bogdan: Vom testa, vom analiza și vom vedea.

R: Data trecută ați mers cu Nicușor Dan.

Rareș Bogdan: Eu cred că nu este o soluție un independent. De asta președintele partidului a avut discuții, confirmate de Nicușor Dan, dar eu cred că pentru sănătatea PNL și a Bucureștiului ar trebui să avem un candidat care să se bată și să câștige alegerile. Bătălia la Primăria Generală va fi sub 30%.

R: Haideți să tragem o concluzie după cei doi ani de mariaj cu PSD-ul. Cu ce s-a ales PNL și electoratul PNL după acest mariaj cu PNL-PSD?

Rareș Bogdan: Cu imaginea unui partid foarte responsabil care, chiar dacă pierde procente electorale, îi e mai dragă stabilitatea decât interesul politicianist.

R: Ați văzut măsura asta vehiculată cu delațiunea oamenilor la ANAF?

Rareș Bogdan: (…) Sigur că eu pot să înțeleg că existe modele în Australia, în Noua Zeelandă, în Statele Unite, în Elveția sau în Germania sau în Norvegia privitoare la așa-numitul avertizor fiscal. Numai că la toate aceste state, eu nu-mi amintesc ca în ultimii 200 de ani să fi existat regimuri de tip comunist, nu să fi existat Securitate sau să existe în mentalul colectiv „capra vecinului”. Așa că într-o țară care încă are stafia securității în spatele ușii, care a avut dureri uriașe din cauza delațiunilor făcute de vecini, de familie, de prieteni apropiați și le vedem în dosarele scoase acum de CNSAS, despre prieteni sau copii, sau frați care și-au turnat rudele, să introduci o măsură cu plata unor avantaje pecuniare într-o țară în care s-ar putea să vedem că angajatul vrea să se răzbune pe un patron, adică trebuie totul foarte clar analizat. Eu zic să luăm exemplu IRF-ului sau marilor companii, instituții de genul ăsta din cele șase democrații consolidate pe care vi le-am expus, să vedem cum funcționează și să vedem cum introducem, fără a transforma, fără să ne ducem spre zona de poliție politică. Repet, suntem o țară în care mai bine de jumătate din cetățeni au trăit perioada comunistă și au avut această apăsare a nenorocirilor pe care le-au trăit cu delațiunile comuniste. Trebuie să fim foarte atenți și foarte, foarte fin în reglaj.

Aici e un reglaj fin, e o chestie de potențiometru și nu trebuie să părem că venim acum să încurajăm ca un angajat dat afară să se răzbune pe patron și să pună pe butuci o companie doar pentru că nu i-a convenit ceva sau pentru că nu-i place mașina sau soția patronului. Eu nu știu de ce ne uităm la băbuța care vinde pe marginea drumului, la cel care vinde șase ouă, la cel care vinde morcovi sau pătrunjel. Dar nu vrem să ne uităm la depozitele arăbești din jurul Bucureștiului, de legume-fructe, să ne uităm la Europa, să ne uităm la Dragonul Roșu, să ne uităm la portul Constanța, nu vrem. Ele nu există în discuțiile noastre, marii contribuabili nu există, granița de sud nu există și noi ne uităm așa la cei care vând printre blocuri sau merg în piață cu crizanteme toamna. Acolo se uită Marcel Boloș, se uită la panseluțe, la crizanteme: „Sunt legat de mâini și de picioare, marii contribuabili nu sunt în subordinea mea”. Și i-am zis: „Marcele, te rog, analizează și asta, chestiunea legată de istoria noastră și de comportamentele noastre!”. Pentru că încă există frică în societatea românească, încă stafia asta care a nenorocit familii, lucrurile astea au rămas în mentalitatea tatălui meu, mamei, transmise mie ca nepot și astea sunt în mentalitatea multora. Le vedem în tot ceea ce înseamnă dosare scoase la lumină despre modul în care funcționau relațiile interumane în societatea românească. La lucrurile astea trec generații până dispar. Noi trebuie să fim foarte atenți la tipicul acesta românesc, specific. Noi nu suntem Elveția.

R: Dar domnul Boloș e al vostru.

Rareș Bogdan: E al nostru, să-i dea Dumnezeu sănătate, că e preot, e al nostru.

R: Îl susțineți în continuare pe domnul Boloș?

Rareș Bogdan: Noi susținem toți miniștrii noștri, dar asta nu înseamnă că nu putem să-i atragem atenția, să vorbim cu el, să dialogăm. Singurul lucru pe care l-am solicitat a fost să nu mai iasă în spațiu public cu măsuri fără să vorbească și cu noi.

R: Nu v-a comunicat-o înainte pe aceasta?

Rareș Bogdan: Păi ați văzut declarația domnului Ciucă de azi dimineață? El a fost mai surprins decât mine. M-am învățat să nu mai reacționez exploziv și, atunci, n-am mai pus mâna pe telefon. I-am dat doar două mesaje lui Boloș, nu l-am sunat, cum am făcut la alte măsuri, pentru că-l respect. Boloș e un om eminamente de bun simț și de calitate, un om de bună credință. Numai că el nefiind membru de partid, negândind politic, neuitându-se la segmentările de alegător, de populație, el gândește extrem de detașat de toate astea. Și zice: „Am văzut un model extrem de mișto în Canada, în SUA, am văzut un model senzațional, în Australia și Noua Zeelandă. Să-l aplicăm și la noi”. Stai, mă, nene, stop! Tocmai am dat câteva ciomege în cap companiilor private din România în ultimele luni și ne pregătim să mai dăm câteva în ianuarie când vom resimți măsurile luate de noi. Nu vrei tu să-i lași pe ăștia în pace și să ne uităm cum facem cu cei mari care se joacă și care sfidează? (…)

R: Și pe domnul Boloș pentru ce l-ați sunat, pentru pragurile la microîntreprinderi?

Rareș Bogdan: Cu toate. Și i-am zis: „Domnule, te rog, analizează, negociază cu Comisia, că știi să negociezi foarte bine, cum negociezi cu noi și ești încăpățănat, fii și cu ei încăpățânat și explică-le că nu poți să te mai duci cu niciun bir pe spatele românilor”. Atenție, i-am dat doar exemple! Că el mi-a dat un „cârnaț” întreg cu țările. (…) Asta e noua găselniță după cea cu cash-ul. I-am spus: „Domnule, n-ai bancomate, ai 70 km, în Deltă îți trebuie 3 ore să ajungi la un bancomat. În Botoșani, în Satu Mare, în munții Apuseni. Nu înțelegi că avem trei bancomate în toți Apusenii, pe 14 comune? Ce vrei să faci cu cash-ul?”. „O, nu, nu! Cash-ul. Trebuie să scădem plafonul”. Când au văzut că nu mai pot să cumpere oamenii lemne, că metrul cub de lemne e între 600 lei și 1.100 lei, o casă consumă între 8 și 12 mc pe an, noi avem 4,3 milioane de case în România care se încălzesc cu lemne, nu se încălzesc cu curent sau cu gaz. Deci vorbim de un număr de populație uriaș și îi zic, „Măi, nea Marcele, nu înțelegi că nu poți?” (…) .

Așa e și cu asta. Și el ce-mi trimite, uite. „Uite, Rareș…” – mă ia el cu „domnule prim-vicepreședinte”, când este supărat, în rest, mă ia cu „Rareș” – „exemple de țări care au adoptat astfel de sisteme de avertizor fiscal: Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Noua Zeelandă, Canada”. Și îi zic: „Băi, alo! Întreabă pe unii dintre ăștia sau uită-te în istorie, a avut vreodată comunism vreunul din ei? A avut cea mai nenorocită formă de comunism timp de 50 de ani vreunul dintre statele astea? Au avut cel mai original sistem democratic post-comunism, cum am avut noi? Băi, tu nu înțelegi că noi avem și capra vecinului, avem și instituția delațiunii care a nenorocit familii și grupuri de prieteni? Avem fantoma Securității.

R: Și gata, nu se mai introduce, nu?

Rareș Bogdan: Nu știu, să vină să ne convingă. Eu nu cred că ne poate convinge. Așa cum vrea el, nu. Că nu vrem să transformăm o țară, să umble ăla cu hârtiuța, cu delațiunea ca să se răzbune pe patron sau să răzbune pe vecin, că de ce și-a cumpărat Volkswagen și nu are Dacia Papuc?

R: Premierul Marcel Ciolacu a spus că nu mai scade, de la 1 ianuarie 2024, taxarea muncii, ca să rămânem pe dialogul acesta, Strasbourg-Buzău, că de la Buzău a făcut afirmația.

Rareș Bogdan: Da, munca este cea mai impozitată, taxarea muncii în România este cea mai mare din Europa. Dar în același timp sper ca dl. premier să înțeleagă că Partidul Național Liberal nu va accepta nici impozitarea companiilor și nu vom accepta nicio taxă, impozit sau scoatere de facilitate. Am avut discuția asta și sper că e un om serios care să înțeleagă că pentru PNL e linie roșie, nu vrem nici impozitare progresivă, că la un moment dat am văzut ceva cu salarii de peste 5000 de lei. Nu am înțeles dacă e o chestiune aruncată de presă sau e o chestiune guvernamentală. Dar vă spun ceva: dacă muncești și ai venit mai mare (…).

Trebuie să ne uităm foarte serios: dacă un om are un venit de peste 5.000 lei, el poate are trei servicii. Uite, dvs. veniți la Strasbourg, eu umblu ca titirezul peste tot, domnule, muncești pentru venitul ăla. Sigur, eu mi-aș dori ca toată lumea în România să aibă venit de peste 5000 de lei. Când vorbesc de pensii de peste 1200 de lei, mă doare fizic, că e dureros să ai aproape 1.000.000 de pensionari cu pensii de 240 euro, te doare fizic carnea, dar asta trebuie să înțeleagă socialiști: „Oameni buni, atenție mare la supraimpozitări, atenție mare cât de mult puneți piciorul pe gâtul investitorilor!”.

La noi este o vorbă românească foarte răspândită: dai în calul care trage. La noi, guvernele dau cu bâta doar în calul care trage. Ar trebui să fim foarte atenți, pentru că toate chestiunile astea, să lași povara fiscalității doar pe umerii celor care produc, care fac bani, mi se pare contraproductiv. Trebuie să ne uităm la restrângerea cheltuielilor bugetare. Când am vorbit de pachetul fiscal, am zis că venim cu un pachet de restrângere a cheltuielilor, de restrângere a instituțiilor. Ați văzut vreo instituție restrânsă, că eu n-am văzut? Am înțeles că trebuiau restrânse 54 de instituții din ministere, dar sunt acolo cu angajați, cu secretare, cu șoferi, cu fetițele care poartă niște mape și la ora 12:00 vin lunea și pleacă vinerea la ora 12:00, nu le mai vezi.

Hai să ne uităm, de ce sunt 6 milioane de concedii medicale-plătite de stat cu 85%? Că avem 830.000 de cetățeni cu dizabilități. Eu nu cred că România, la 20 de milioane de locuitori, din care în țară cred că mai suntem vreo 16-17 milioane, suntem 800.000 de persoane cu dizabilități. Eu cred că ar trebui să verificăm. Și au verificat un județ și au constatat că din 1400 de dosare, 900 cu suspiciuni rezonabile. Pentru că cei 840 nu toți au dizabilități, unii sunt însoțitori, dar iau bani. Trebuie să ne uităm pentru că sunt niște județe în sudul României, cu precădere, unde sunt localități cu 200-300 de dosare. Ăla merge pe bicicletă și zice că nu vede, nu poate umbla și el e pe bicicletă, trece prin fața Primăriei. Ar trebui să ne uităm foarte serios. Sigur, nu-i vina lor, e vina rețelelor de medici care dau acele documente, dar am avea ce să verificăm: marii contribuabili să vedem exact ajutoarele sociale, pentru cine le dăm și cum le dăm (…).

R: Dar pensiile speciale când le tăiați, că v-ați lăudat cu asta?

Rareș Bogdan: Mă doare capul de când aud de pensiile speciale, că le-am tăiat de trei ori. Onor Curtea Constituțională, de trei ori ne-a anulat demersul. E clar că nu poți singur, dar Guvernul României, Parlamentul României a votat în ianuarie, la 5 săptămâni după ce a preluat puterea, Parlamentul a votat tăierea pensiilor speciale, toate, 172.000. În momentul ăla și ocupaționale, au fost tăiate pensiile speciale prin lege în Parlament, a atacat dna. Renate Weber, avocatul poporului, legea, considerând-o neconstituțională și Curtea Constituțională s-a întâlnit prin mai-iunie și a dat ca neconstituțională legea. Și a venit colegul meu Florin Roman, cu Sighiartău și cu Pavel Popescu cu o lege de impozitare a pensiilor speciale, cu 85% impozit. Și a atacat-o dna. Renate Weber, iar CCR s-a exprimat pe 14 decembrie, că e neconstituțională. Singurele pensii tăiate efectiv sunt pensiile parlamentarilor și s-a reușit ceva totuși cu noua lege, care a fost atacată parțial: nu mai există pensie mai mare decât salariul. Au fost extrase pensiile ocupaționale, Armată, Jandarmerie, mai ales în contextul regional nu s-a mai vorbit de ele și practic singura discuție majoră a fost pe pensiile din zona de justiție, din zona de servicii de inteligence și în special din zona nefirească: personal parlamentar, Curtea de Conturi, personal aviatic, dar nu piloți, pentru că acolo clar că, la riscurile care există, … Deci e rezolvată parțial. Adică e impozitare de 20%, nu de 85% și nu mai există pensie mai mare decât salariul, dar nu e finalizată rezolvarea (…).

R: Acum, în 2024, cine o să fie așa-numita „ciuma roșie”, invocată electoral de PNL?

Rareș Bogdan: Așteptați să vedeți. Lucrăm la strategia electorală. Cei care pun în pericol drumul european al României și banii europeni și reformele, pentru că nu poți să guvernezi fără să faci reforme (…)”, a transmis Rareș Bogdan la un interviu Hot News.ro.