Preţul gazelor pentru europeni cresc semnificativ pe măsura ce Rusia încearcă să amplifice criza energetică a continentului şi să-i pună pe marii lideri europeni faţă în faţă cu scenariul unei Europe care este forţată se funcţioneze fără gaz rusesc, scrie Bloomberg, relatează Mediafax.
Contractele futures au crescut cu 46% în această săptămână. Închiderea roblinetului rusesc de gaze este resimţită prin marile companii energetice ale Europei, printre care se numără Engie, Uniper sau OMV, care au raportat livrări tot mai reduse. Germania consideră că această măsură este „motivată politic”, contrazicând declaraţiile Gazprom conform cărora problema se datorează unor defecţiuni apărute pe Nord Stream 1.
Europa se confruntă cu posibilitatea tăierii gazului rusesc de la începutul războiului şi implementarea sancţiunilor împotriva Moscovei. Dacă criza gazului rusesc se acutizează, ea ar putea lovi industria chimică şi metalurgia, ceea ce s-ar traduce într-o lovitură grea pentru Europa.
Raționalizarea gazelor ar putea deveni un scenariu real
În cazul unui astfel de situaţii, raţionalizarea gazului ar deveni un scenariu real. Singurii care par că s-au pus la adăpost sunt germanii. Berlinul a iniţiat prima fază a planului său privind eliminarea depdenţei de gazul rusesc şi accesarea altor surse de energie.
Oficialii germani sunt de părere că pot rezista în faţa unei astfel de provocări pentru că ţara şi-a asigurat surse alternative. Pentru restul Europei, problema dependeţei de gazul rusesc rămâne o ecuaţie complicată.
Ungaria continuă să țină prețurile plafonate
Premierul ungar, Viktor Orban, a anunțat astăzi, 16 iunie, că Guvernul de la Budapesta a extins până la 1 octombrie plafonarea prețurilor la combustibili și la unele alimente de bază în Ungaria, în timp ce plafonarea dobânzilor pentru creditele ipotecare va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului. Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook a prim-ministrului.
De la momentul invadării Ucrainei de către Rusia și până în prezent, inflația a crescut semnificativ în Europa Centrală, amplificând astfel presiunile asupra prețurilor deja puternice, pe fondul pandemiei, și determinând băncile centrale să crească în mod brusc dobânzile.