În toată Uniunea Europeană, producția tot mai slabă de produse lactate a dus la o creștere accentuată a prețului untului. Recent, acesta a depășit 7 euro/kg.
Uniunea Europeană se confruntă din nou cu o creștere a prețurilor tot mai mare, aceasta fiind cel mai bine reflectată de creșterea record înregistrată de prețul per kilogram al untului. Prețul mediu de producător al untului a depășit în ultima săptămână a lunii august pragul de 700 de euro per 100 kg, o creștere remarcabilă față de luna mai, când se depășea deja pragul de 600 de euro, potrivit datelor Comisiei Europene.
Prețul untului a depășit 7 euro/kg în Uniunea Europeană
La 1 septembrie 2024, prețul untului a atins 727 de euro, înregistrând un avans de 3,8%. Aceasta reprezintă o creștere de 65% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind cea mai mare creștere înregistrată pe piața lactatelor. În acest context, alte produse lactate au înregistrat majorări de preț semnificative, însă mai puțin dramatice: praful de zer s-a scumpit cu 36%, brânza edam cu 10%, brânza cheddar cu 4%, iar gouda cu 6%.
Prețul actual al untului reprezintă un vârf similar cu cel din 2022, când s-a ajuns la 727 de euro în luna iulie, în timp ce, la începutul acestui an, prețul mediu era de doar 549 de euro. De asemenea, în septembrie 2022, 100 de kilograme de unt costau, în medie, 724 de euro. În mod evident, prețul de producător al untului a urmat o tendință puternic ascendentă începând cu luna februarie a acestui an.
La nivel global, prețurile untului urmează aceeași traiectorie ascendentă, cu excepția Oceaniei, unde trendul este ușor descrescător. La 3 septembrie, prețul mediu al untului în Oceania era de 6.738 dolari per tonă, cu 2% mai mic decât ultima cotație, dar cu 46% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. În SUA, prețul untului a ajuns la 7.015 dolari per tonă, cu o creștere de 1,3% față de ultima cotație și cu 17% peste nivelul din 2023.
Inflația afectează întreaga piață de desfacere
Creșterea prețului untului la nivel mondial este alimentată în principal de oferta insuficientă în raport cu cererea. În Europa, producția de unt a scăzut cu 2% în perioada ianuarie-iunie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar între iulie 2023 și iunie 2024, declinul a fost de 1,4%. Această scădere a fost determinată de decizia producătorilor de a fabrica în cantități mai mari alte produse, cum ar fi smântâna sau laptele concentrat, în condițiile în care cantitatea de lapte colectată de la fermialini a înregistrat o creștere ușoară. În România, fermierii au livrat cu aproximativ 3% mai mult lapte în primele șase luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2023, țara fiind una dintre cele 15 piețe europene care au raportat creșteri. Cu toate acestea, mulți producători locali din România, în special cei care se ocupă de producția de lapte și produse lactate, se află în pragul falimentului, din cauza unui stat care pare să le pună mai multe piedici decât să-i sprijine.
În același timp, România continuă să importe produse lactate în valoare de peste un miliard de euro anual. Aceeași tendință de creștere a importurilor se observă și în cazul vinurilor și băuturilor alcoolice, în ciuda unei producții interne în creștere. Anul trecut, România a importat de aproape patru ori mai mult vin decât a exportat, principalele surse de import fiind Franța, Ungaria și Italia. Consumul de vin a crescut constant în ultimii ani, iar acest lucru s-a reflectat și în creșterea volumelor de import. În 2023, România a importat vin în valoare de peste 268 de milioane de euro, în timp ce exporturile de vin au totalizat doar 72,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă că importurile au fost de aproape patru ori mai mari decât exporturile.
Prețul untului atinge un nou record, iar această tendință de scumpire reflectă foarte bine cum economia din Uniunea Europeană suferă destul de mult din cauza inflației și a schimbărilor geopolitice și de mediu ce au loc în restul lumii.