Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a rupt un acord cu Atena şi nu vrea să se mai întâlnească cu oficialii greci, pe care-i acuză că nu sunt ”cinstiţi”. ”Nu vom mai avea întâlniri bilaterale cu ei”, a anunţat Recep Tayyip Erdogan, într-un discurs pe care l-a susţinut în faţa grupului parlamentar al partidului său, miercuri, 2 iunie, la Atena, în contextul în care liderii celor două ţări îşi multiplică acuzaţii reciproce.
”Ştiţi că aveam un acord de înalt consiliu strategic cu Grecia. Eu am prevenit Ministerul nostru de Externe ieri (marţi). Noi am rupt acest acord”, a anunţat preşedintele turc Erdogan.
Preşedintele Turciei a rupt acordul cu Atena
Preşedintele Turciei a rupt un acord cu Atena ce a fost încheiat în 2010 şi prevedea reuniuni regulate la nivel înalt în vederea unei dezvoltări a cooperării între Turcia şi Grecia.
Preşedintele turc Erdogan l-a atacat pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis, fără să-l numească.
”Se duce în Statele Unite şi face declaraţii împotriva noastră în Congres. Ne-am săturat acum. Dacă eşti cinstit, suntem pregătiţi să te primim. Dar nu eşti, îmi pare rău”, a mai spus şeful statului turc.
Declaraţia preşedintelui Erdogan vine în contextul în care marţi, 31 mai, Kyriakos Mitsotakis a dat asigurări unor jurnalişti la Bruxelles, că ”nu se angajează într-un joc de ping-pong al unor acuzaţii personale cu preşedintele turc”.
Premierul grec a precizat că Turcia este cea care ameninţă, „este clar că nu noi ameninţăm Turcia” şi ”nu vom fi niciodată cei care recurg la escaladare, insulte şi acuzaţii personale”. Totodată, acesta s-a exprimat regretul faţă de faptul că Ankara ”pierde din nou o ocazie de a-şi îmbunătăţi în mod substanbţial relaţiile cu Grecia”.
Turcia şi-a intensificat criticile vizând Grecia în urma unei intervanţii a lui Kyriakos Mitsotakis în Congresul Statelor Unite, la jumătatea lunii mai. Premierul grec a criticat atunci Turcia, fără să o menţioneze însă în mod deschis.
Totodată, amintim faptul că președintele Turciei a transmis că Ankara va lansa noi operațiuni militare la granițele sale de sud, motivul fiind reprezentat de extinderea zonelor sigure de 30 de km și a combate ceea ce el a descris ca fiind amenințări teroriste în acele regiuni.
Statele Uniunii Europene par a fi de partea Greciei
Cu toate acestea, presa proguvernamentală turcă a interpretat acest discurs că pe un apel adresat Washingtonului de a nu furniza avioane de luptă de tip F-16, cerute de Turcia. De asemenea, autorităţile turce reproşează Greciei faptul că înarmează insule la Marea Egee şi o acuză de încălcarea, prin acest lucru, a două tratate.
Ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu a reiterat marţi, 31 mai, că Ankara va pune în discuţie suveranitatea Greciei asupra acestor insule, în cazul în care Atena continuă să trimită trupe pe aceastea.
”Grecia încalcă statutul acestor insule şi trebuie să le dezarmeze. Altfel va începe o dezbatere pe tema suveranităţii lor”, a declarat şeful diplomaţiei turce.
Convins de faptul că are ”dreptul” de partea sa, premierul grec Kyriakos Mitsotaki a respins drept ”total inacceptabil” ”potopul de survoluri (turce) ale insulelor egeene” greceşti ”luna trecută”, însă s-a declarat încrezător în ”aliaţii săi puternici”.
În acest context, preşedintele francez Emmanuel Macron, care prezidează Uniunea Europeană până în luna iulie, a susţinut Atena şi a condamnat orice punere în discuţie a ”suveranităţii” greceşti. Alături de el este şi Berlinul, care consideră ”inacceptabilă” o ”punere în discuţie a suveranităţii statelor membre Uniunii Europene”, a anunţat miercuri un purtător de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, Wolfgang Büchner.
În acest sens, preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a rupt acordul cu Atena și refuză întâlnirile cu oficialii greci.