Președintele României, Klaus Iohannis, va susține marți, 28 aprilie, ora 18:00, la Palatul Cotroceni, o conferință de presă.
Cotidianului Bună Ziua Iași transmite LIVE TEXT și LIVE VIDEO întreaga conferință de presă.
Președintele Klaus Iohannis anunță ce urmează după 15 mai. Autoritățile analizează declararea stării de alertă, după 15 mai. La ora 19:00, PNL ar urma să intre în ședință.
„A trecut o lună și jumătate de când a instituit starea de urgență. Din motive de siguranță am avut mai mult declarații de presă, am invitat jurnaliștii acreditați să vină la o conferință de presă. După o lună și jumătate putem să tragem destul de multe concluzii și concluzii statistice. În această epidemie autoritățile, împreună cu medicii și cetățenii, au rezultate notabile. Societatea a dovedit că are maturitate. Se discută foarte mult despre măsurile de releaxare, se va ajunge și acolo.
O relaxare prematură ar fi fundamental greșită. Am pregătit și un grafic pe care îl puteți urmări. E un grafic care ne permite comparații directe între state care ne interesează. Am întocmit un grafic care arată numărul de bolnavi la un milion de locuitori. Am ajuns la diferențe foarte mari între state. În România avem aproximativ 600 de bolnavi dintr-un milion de români. N-ar fi păcat să dăm cu piciorul la aceste rezultate obținute greu.
Pricolul nu a trecut și este nevoie de maximă atenție.
Din 15 mai e posibil să relaxăm anumite măsuri, nu înseamnă că revenim la viața noastră normală dinainte. În realitate experții ne spun că nici nu știm când vom reveni la o viață normală. Rămân restricții în vigoare, nu ne putem întâlni mai mult de trei, nu putem merge la restaurant sau la mall, nu vom putea pleca din localitate dacă nu vom avea un motiv. Măsurile pe care le vom lua de reducere a restricțiilor vor fi graduale.
Dacă după o măsură crește numărul de bolnavi, măsura se ia înapoi. În timpul stării de urgență măsurile au fost coercitive. Ușor usor autoritățile trebuie să se retragă și oamenii trebuie să preia responsabilitatea.Lucrurile vor evolua gradual. Când a început epidemia rezervele României au fost goale, nu au existat pur și simplu. Nu au existat rezerve de măști, biocide, foarte puține medicammente. Acestea au fost achiziționate în timp record. România are acum acces la 1,5 miliarde de euro care vor fi folosiți pentru achiziții de dispozitive medicale, de medicamente.Obligați de epidemie și împinși de pretențiile electoratului, guvenul a început să facă reforme. Nu toți politicienii au dorit să fie de partea care se ocupă cu îngrădirea epidemiei. Avem un contraexemplu mare cât casa poporului, e Parlamentul, modul în care unele partide înțeleg să folosească această nenorocire pentru interesul lor electoral. În Parlament am văzut un spectacol sinistru al politicienilor. Banii românilor au fost risipiți de guvernele pesediste.
E trist ca după ani și ani de guverene pesediste să ne găsim în situația de a face față unei epidemii groaznice cu rezervele aproape goale. Aceștia sunt politicienilor care se cațără pe spaimele oamenilor și votează legi inaplicabile. Este jalnic. Din cauza epidemiei avem probleme economivce mari. Putem gestiona economia, dar nu așa cu gesturi populiste, dăm la toată lumea… Acești politicieni compromit viitorul întregii națiunii. Eu nu voi tolera așa ceva.”, a declarat Klaus Iohannis.
Întrebări și răspunsuri:
R: Cum considerați că au gestionat autoritățile pandemia?
K.I.:Am spus-o, autoritățile s-au comportat responsabil, au luat măsurile corecte și la timp. Măsurile economice sunt de bun simț și vor ajuta real economia.
R: Considerați că a exista la nivel european o coordonare?
K.I.: Trebuie să recunoaștem că la început coeziunea a fost mai puțină. Comisia a încercat să vină cu măsuri care să sprijine statele membre și a reușit.
R: A apărut o discuție despre românii plecați la muncă în străinătate. Știați la cum au gestonat autoritățile această situație?
K.I.: În fiecare an, mulți români au plecat la muncă în străinătate. După revoluție încoace probabil au plecat peste 4 milioane. Sunt șu sezonieri. Oamenii care pleacă sezonieri, majoritatea pleacă fiind sub contract cu agenții, nu sunt organizați de stat. este alegerea lor. probabil e bine să ne gândim cum să le oferim un viitor în România. Se pare că la început au fost greșeli și cine a greșit trebuie să plătească.
R: Se discută depsre amânarea datei alegerilor parlamentare. Sunteți de acord?
K.I: Sunt mai multe lucruri de care trebuie să țimen cont. Eperții ne spun că nu vom scăpa de acest virus. Este prematur să spunem că vom avea alegeri. Depinde de cum gestionăm noi epidemia. Important e să facem alegerile când nu reprezintă un pericol pentru populție. Nu sunt de acord să facem alegeri cât timp e epidemia. Dacă nu se pot ține în siguranță, trebuie amânate. Nu voi tolera să avem alegeri sub semnul epidemiei.
R: Selectarea unor sectoare?
K.I.: Avem nevoie să aducem anumite producții în România, să încurajăm sectoare strategice să se relocheze în România. La începutul acestei pandemii am fost nevoiți să cumpărăm echipamente din țări care sunt foarte departe de noi, nu geografic, ci al percepții democratice. Părerea mea e că va exista o regândire și reașezare a lanțului de producție.
R: Ce soluții au părinții care trebuie să se întoarcă la muncă?
K.I.: Există o legislație în vigoare care permite să stea acasă dacă scoala e închisă. Cred că foarte mulți au o problemă cu asta. dar ce problemă ar avea dacă ar trimite la școală și copilul ar aduce boala acasă.
Își va găsi fiecare familie o soluție proprie.
R: Informație eronată cu redeschiderea scolilor din Franța?
K.I.: E un studiu făcut de Institutul Pasteur. Am zis că există un exemplu care ne arată că situația e complicată. Decizia de a nu se deschide școlile din România nu s-a bazat pe acest exemplu. Nu se poate realiza distanțarea socială. Puteam să vă spun că în Italia s-a luat aceeași decizie, să nu se deschidă școlile.
R: Deschiderea stadioanelor, mall-urilor?
K.I: Putem să comunicăm săptămâna viitoare dacă vom lua o decizie dacă continuăm cu stare de urgență sau găsim o variantă. Sunt exemple de posibile măsuri.
R: Cum va ajuta statul cetățenii pentru a reveni economic și social?
K.I.: Vom avea măsuri de relaxare pas cu pas. Nu putem să spunem acum despre ce vom prevedea peste maxim două săptămâni. Vom ști abia în octombrie noiembrie dacă va exista un al doile val. Apar și oportunități în piața muncii, pentru noi afaceri.
R: Cum va fi respectat dreptul la educație în contextul în care elevii din mediul rural nu au acces la internet?
K.I.: Ministerul va veni cu soluții, probabil, cu achiziții de tablete.
Este o preocupare pe care eu o am de multă vreme, în conducerea ministerului există multe dicuții pentru a rezolva aceste chestiuni. Am discutat ce trebuie să facă ministerulul în timpul verii. Am pretenția și am găsit că la minister se vede la fel chestiunea: să avem ghiduri și pentru dascăli.
R: După 15 mai aveți posibilitatea de a prelungi starea de urgență sau guvernul va decide stare de alertă?
K.I.: Noi discutăm aceste variante de două săptămâni. Decizia nu o vom lua mâine. Decizia dacă vom prelungi sau va fi stare de alertă o vom lua poate săptămâna viitoare. Legislația secundară e aproape finalizată. Am vrut să fim pregătiți din timp și pentru o situație, și pentru cealaltă.
R: Ați vorbit despre o reevaluare a cheltuielilor. Sunteți de acord cu majorarea de 40% a pensiilor?
K.I.: Această chestiune trebuie analizată cu mare atenție de guvernanți. Când vom avea suficiente date, la jumătatea anului, Guvernul trebuie să ia o decizie. Vă spun o chestiune care mă privește pe mine: mi pare nedrept ca pensionarii să plătească întreaga notă a epiidemiei. Dacă se va putea, nu se va putea sau cât se va putea va răspunde Guvernul.
R: Ați vorbit că nu vom mai fi nevoiți să mai umblăm cu acea declarație? Când vom avea nevoie după 15 mai?
K.I.: Săptămâna viiitoare vom clarifica toate aceste chestiuni de detaliu. Am considerat că e bine ca românii să știe că există un termen la care începe relaxarea. Nu putem să stăm blocați cu toată țara.
R: Dacă după aceste măsuri, ce se întâmplă vom avea un val de îmbolnăviri?
K.I.: Dacă din păcate vom avea un numă foarte mare de infecții, trebuie reevaluată măsură care a dus la aceste infecții.