Premiile Revistei „Convorbiri Literare”, organizate de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iași

Zilele Revistei „Convorbiri Literare”, aflate la cea de-a XXV-a ediție, au avut loc în perioada 15-16 iulie 2021. În cadrul acestei acțiuni s-au acordat premiile anuale ale publicației. Au fost acordate diplome și medalii aniversare, la 25 de ani din actuala serie și 25 de ediții ale Zilelor Revistei. Ca în fiecare an, a fost acordat și Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru reviste literare și Premiul Național „Titu Maiorescu” pentru critică

În perioada 15-16 iulie 2021, la Iași și în organizarea Uniunii Scriitorilor din România (USR), filiala Iași au avut loc Premiile Revistei „Convorbiri Literare”. De asemenea, au fost acordate diplome și medalii aniversare, la 25 de ani din actuala serie și 25 de ediții ale Zilelor Revistei. Ca în fiecare an, a fost acordat și Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru reviste literare și Premiul Național „Titu Maiorescu” pentru critică. Totodată, a fost înmânat titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași scriitorilor: Ștefan Afloroaei, Ioana Diaconescu, Ioan Holban, Mircea Radu Iacoban, Eugen Munteanu și Elvira Sorohan.

Stirile PROTV

LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024, turul 1 - prezență, declarații. MAI: Nu au fost înregistrate incidente grave

RomaniaTV

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2024. Răsturnare de situaţie de la o oră la alta

Lista completă a premiilor pe anul 2021 ale Revistei „Convorbiri Literare”

Astfel, premiile Revistei „Convorbiri Literare” sunt: Premiul pentru Debut: Alin Titi Călin, pentru „Structuri paremiologice în traducerile românești ale romanului Don Quijote de la Mancha”, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) Iași. Premiul pentru Poezie: Marcel Miron, Vasile Tudor, Premiul pentru Proză: Adrian G. Romilă, Premiul pentru Critică: Adrian Jicu, Premiul „I.E. Torouțiu”: Ion Cherciu, Premiul „A.D. Xenopol”: Gheorghe Cliveti, Premiul „Ioan Strat”: Ioan Cristescu, Premiul de Excelență: Constantin Bostan, Premiul Opera Omnia: Ioan Holban, Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună Revistă literară: „Contemporanul”, director Nicolae Breban, Premiul Național pentru Critică „Titu Maiorescu”: Theodor Codreanu, Premii speciale: Aurel Ștefanachi, pentru publicarea Integralei edițiilor eminesciene; Nicolae Panaite, pentru Revista „Expres cultural”.

De precizat că, la Casa cu Absidă, evenimentul a cuprins Simpozionul „Convorbiri Literare – 155. Un sfert de veac din actuala serie”. A urmat lansarea volumelor: „Corpus de texte ilustrative”; I.E. Torouțiu, „Ani de ucenicie”; Marius Chelaru, „Ion Pillat și poemul într-un vers”. A fost programat și „Colocviul Zilele Revistei – douazeci și cinci de ediții” și lansarea Antologiei și a Medalionului „Convorbiri 25”.

„Convorbiri Literare” este o publicație literară lunară care apare la Iași. Între 1944 și 1970 a fost suspendată

Revista „Convorbiri Literare” este o publicație literară lunară care apare la Iași. Între 1944 și 1970 a fost suspendată. În primul număr al revistei, Iacob Negruzzi preciza: „Sub numele de «Convorbiri Literare» va apărea la două săptămâni o revistă în formatul stinsei «România Literară»”. Revista a fost organul de presă al Societății literare „Junimea”. Primul număr a apărut la 1 martie 1867, la Iași, unde revista a funcționat până în 1886.

Între 1886 și 1944 apare la București, avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi, care preda apoi conducerea unui comitet format din foști elevi ai lui Titu Maiorescu: Mihail Dragomirescu, Simion Mehedinți, P.P. Negulescu, Rădulescu-Motru. Printre colaboratori s-au numărat Mihai Eminescu, care publică aici majoritatea poeziilor sale; Ion Creangă, care „subpublica” primele trei părți din „Amintiri” și o serie de povești; Ion Luca Caragiale, care „subpublica” majoritatea comediilor sale; Ioan Slavici, care publică nuvele și povești; Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Dinu Zamfirescu, I. Al. Brătescu Voinești și alți scriitori reprezentativi ai vremii. Publicația se va bucura de cel mai înalt prestigiu din literatura română, ea impunând, încă de la apariție, o direcție nouă, modernă, întregii noastre culturi, definindu-se prin spiritul ei etic și sentimentul valorii estetice.