Prima pagină » Local » Povestea unei infirmiere de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, internată cu COVID-19! Infectată, a administrat tratamentul celor doi părinți ținuți în saloane. Nicoleta Turcanu: „Mama mea plângea la pavilion că am abandonat-o” – FOTO

Povestea unei infirmiere de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, internată cu COVID-19! Infectată, a administrat tratamentul celor doi părinți ținuți în saloane. Nicoleta Turcanu: „Mama mea plângea la pavilion că am abandonat-o” – FOTO

16 apr. 2021, 02:00,
Alexandra Abonicesei, în Local

O familie din Iași a ajuns la spital în aceeași zi după ce s-au infectat cu coronavirus. Nicoleta Turcanu și părinții acesteia așteaptă acum ziua externării din Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, acolo unde lucrează ca infirmieră de opt ani și a tratat și bolnavi COVID-19. Toți trei au avut simptome, dar nu au bănuit inițial că ar putea fi din cauza noului coronavirus

Infirmiera Nicoleta Turcanu este unul dintre pacienții care își așteaptă nerăbdători externarea din Spitalul de Boli Infecțioase din Iași. Toată povestea a început la finalul lunii martie 2021, când a decis să plece la casa părinților pentru a avea grijă de aceștia pe perioada zilelor de concediu. Câteva zile mai târziu, cam la o săptămână de când a ajuns la părinți, pe 5 aprilie 2021, a început să aibă febră și dureri de cap.

După zilele lungi în care a stat prin grădina casei, s-a gândit că nu poate fi nimic grav, ci doar că a fost afectată de curenții reci de aer. În aceeași zi însă, tatăl ieșencei a început să acuze dureri musculare, iar mama a început și ea să aibă febră și să tușească. Un apel din partea cumnatei a determinat-o să meargă la spital și să se testeze pentru coronavirus a treia zi de la primul simptom.

„Sinceră să fiu, nu știu cum am făcut boala… Pe data de 1 aprilie mi-am luat un concediu de odihnă și aveam câteva zile libere încă de pe 26 martie. M-am dus la părinții mei pentru că mama este un pacient cu cancer osos, pentru a o îngriji mai bine, fiindcă avea niște dureri groaznice. După o săptămână de stat la țară mi s-a făcut rău. Am fost febrilă 38 – 39, 40,5, aveam dureri de cap. Ținând cont că în acea săptămână am stat la țară, prin curte, am crezut că este de la un curent, doar atât. Dar mama mea a început să tușească, o tuse seacă la început, febrilă și ea.

Eu i-am dat tratament acasă, cu perfuzii, dar se agrava din ce în ce mai tare. Cumnata mea care lucrează la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) de la Spitalul «Sf. Spiridon», duminică, pe 4 aprilie 2021, a fost și ea la țară să îi facă o perfuzie mamei, iar marți ne-a sunat și a spus că nu mai are gust și miros. Atunci când am auzit, i-am spus că ar fi bine să plecăm amândouă la UPU să ne facem testul pentru COVID-19”, a povestit Nicoleta Turcanu, pacientă infectată cu coronavirus, aflată la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași.

Afectarea pulmonară din cauza infecției cu coronavirus a determinat-o să se trateze la spital

Ieșeanca a ajuns miercuri, pe 7 aprilie 2021, la UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, unde a aflat că rezultatele testului antigen rapid și al celui PCR sunt pozitive. Imediat s-a decis să vadă care este și starea părinților, care erau acasă. În aceeași zi, când mama femeii a ajuns de la UPU din cadrul Spitalului „Sf. Spiridon” cu saturație de oxigen de 60 la sută, avea nevoie de suport de oxigen de 15 litri.

Ulterior, a avut nevoie de 10 litri, iar pe 15 aprilie 2021 era pe necesar de oxigen de 4.5 litri. Tatăl era de asemenea infectat cu coronavirus și avea o saturație de oxigen de 87 la sută. Mai mult decât atât, plâmânii lor erau și ei afectați. Mama Nicoletei, în vârstă de 84 de ani, avea o afectare pulmonară de 50 la sută, în timp ce plămânul tatălui, în vârstă de 86 de ani, era afectat în proporție de 20 la sută.

„Cât am așteptat și rezultatul testului PCR, eu am făcut și un CT (computer tomograf). Am aflat că 20 la sută din plămân era afectat. Și atunci am spus că nu mă mai întorc. Medicii de acolo mi-au spus să fac un tratament acasă, dar când am văzut la CT că sunt deja afectată pulmonar, am decis să mă tratez la spital. Cumnata mea a plecat la țară cu aparatul de saturație să vadă și ai mei ce fac.

Mama avea saturație a oxigenului de 57, iar tata 87. Când am auzit cât are mama, am crezut că ajunge intubată până în Iași și chemând salvarea i-a adus pe amândoi în UPU, miercuri. La ora 18 eu eram internată la Spitalul de Boli Infecțioase, părinții mei au ajuns la 17 la UPU și până la 3 dimineața au stat pentru a primi și ei rezultatul testului PCR, care a ieșit pozitiv pentru amândoi”, a mai spus ieșeanca.

A lucrat timp de 6 luni în Spitalul Mobil de la Lețcani: „O să regret toată viața că a fost închis”

Nicoleta Turcanu, în vârstă de 59 de ani, este infirmier la Spitalul de Boli Infecțioase Iași de 8 ani. Timp de 20 de ani a lucrat și în UPU de la Spitalul „Sf. Spiridon”. De la debutul pandemiei COVID-19 îngrijește pacienții infectați cu coronavirus. A lucrat timp de 6 luni și la Spitalul Mobil de la Lețcani. În toată acea perioadă cât a lucrat cu pacienți bolnavi nu s-a infectat cu coronavirus.

„La Lețcani a fost tare bine, o să regret o viață că s-a închis. Acolo, pacienții erau mult mai bine, mult mai relaxați. Pentru că acolo aveau bănci, ieșeau afară, făceau gimnastică, își serveau cafeaua, ceaiul, erau mai libertini. Să știți că eu m-am simțit extraordinar de bine acolo, nu că nu m-aș simți și aici, doar că în acele 6 luni a fost mult mai bine. Una e să lucrezi acolo cu ei, să le vezi reacția acolo, tot mobilierul era nou, aparatura foarte bună.

Veneai cu aparatul și făceai în timpul acela electrocardiogramă, luai tensiune, saturație, doar cu căruciorul de la patul fiecărui pacient, nu trebuia câte un aparat de luat tensiunea, unul saturația și așa mai departe. Venea medic de la gastroenterologie și îți făcea și ecografie, mașina din Iași te ducea la radiografie. Pacienții erau foarte bine, mulțumiți, relaxați, glumeam, ieșeam cu ei, făceam poze la băncuțe, făceam gimnastică și îmi pare foarte rău că s-a închis”, a precizat infirmiera.

Grija față de starea de sănătate a părinților i-a agravat situația. În fiecare seară are nevoie de suport de oxigen

Pe data de 23 aprilie 2021, Nicoleta Turcanu se așteaptă să fie externată împreună cu părinții, care, treptat, au avut de asemenea o evoluție bună. Tatăl pacientei a fost singurul care nu a avut nevoie de suport de oxigen și care a avut doar niște dureri musculare ca simptom al infecției cu coronavirus. Mama Nicoletei încă are nevoie de suport de oxigen, fiind o pacientă care are nevoie de îngrijiri medicale atente, fiind de 6 luni o persoană imobilizată la pat.

„Când am ajuns la spital, aveam 96 – 97 la sută saturație de oxigen. Mama mea nu a avut cum să fie internată în același salon cu mine. Mama mea plângea la pavilion că am abandonat-o, că l-am luat numai pe tata și pe ea nu, starea asta de agitație m-a dat peste cap, am fost foarte agitată și mi-a scăzut saturația până la 87, dar am fost pusă la concentrator de oxigen la 5 l și acum sunt bine. Seara mai fac atac de panică și am nevoie de suport de oxigen pentru că nu mă pot controla.

Abia acum îmi dau seama de diferența dintre a fi în libertate și cea de a fi pacient, s-a schimbat la 90 de grade, părerea mea. Eu dacă aș fi singură, m-aș simți mai bine, dar cu mama și tata, cu tratament particular, eu trebuie să le administrez, pentru că nu doresc să le primească de la altcineva, de spălat și schimbat se ocupă fetele, dar în rest vor doar de la fata lor. Eu sunt fericită că ei se simt mai bine, că le sunt eu în preajmă, mai ales la vârsta lor, tot vor să își știe fata aproape”, a mai povestit Nicoleta Turcanu.

Cum își vizitează medicii și asistenții din spital pacienții COVID-19?

Nicoleta nu se aștepta că va ajunge să se bazeze pe tratamentul primit de la colegii cu care a lucrat timp de mulți ani. A trăit o experință care o va schimba pe viață și a înțeles ce înseamnă să primești îngrijiri la fel ca acelea pe care le-a acordat și ea mai bine de un an pacienților COVID-19.

„Dimineața, la prima oră, vin două – trei asistente, intră pe sector, oferă tratament, iau saturația, tensiunea, glicemie, în funcție de pacient. Între 8:30 și 9:00 vine doamna doctor, care nu intră singură, ci cu medici rezidenți, se vorbește telefonic și se transmit problemele fiecărui pacient, iar medicul completează foaia cu medicația necesară. Între timp vin infirmierele, sunt pacienți care nu se pot deplasa, care au nevoie să fie schimbați, hrăniți. Asistenții intră de trei ori, medicii de două ori. Dar depinde și la ce oră, medicii intră la prima oră și după-amiază la o nouă vizită. Dacă în cursul zilei apar probleme, fiecare pacient are numărul de telefon al medicului și asistentului. Dacă îi sună, vor veni imediat”, a încheiat ieșeanca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *