Povestea sfâșietoare a ieșeanului care a fost nevoit să locuiască pe străzi! Petru Munteanu: „Am fost lovit de multe ori”

Un ieșean a fost nevoit să locuiască pe străzi, după mulți ani în care a muncit pe brânci pentru a-și clădi un viitor. Viața a luat o întorsătură grea pentru el și nu a reușit să facă ce și-a propus. Din păcate, în tinerețe nu a avut parte de susținerea părinților și în tot timpul în care a lucrat nu a reușit să agonisească pentru o casă, stând întotdeauna în chirie. Acum visează că va reuși să își refacă viața și să nu mai depindă de nimeni

Petru Munteanu are 56 de ani și a ajuns să-și petreacă viața în stradă, după ce fabrica din CUG, unde a lucrat mulți ani, a fost închisă. Bărbatul nu și-a mai permis să-și plătească chiria, pentru că nu și-a găsit un alt loc de muncă într-un timp util. El destăinuie cu tristețe în suflet că în perioada șederii pe stradă a fost lovit de nenumărate ori.

Stirile PROTV

Doi tineri căsătoriți de doar două luni și-au găsit sfârșitul pe „Drumul morții”. Tragedia a fost filmată | VIDEO

RomaniaTV

Gabriela Cristea, desfiinţată de fani după ce a apărut la plajă în Mamaia. „Miss Piggy e trudită rău!” FOTO

O parte din beneficiari, care se deplasează mai greu, rămân în centru mereu  și își găsesc activități relaxante

A fost nevoit să locuiască pe străzi, ajungând sacul de box al unor oameni

Aceștia ajută la curățenie și fac terapie cu psihologul de la Baia Publică

Petru Munteanu a lucrat toată tinerețea la o fabrică din CUG și a încercat să agonisească pentru a-și crea un viitor. Dar, în momentul în care fabrica s-a închis, toată viața lui s-a prăbușit, pentru că nu și-a mai permis să își plătească chiria și a ajuns în stradă.

02:00, 19 Jul 2024

FOTOPare incredibil, dar aici a ajuns să locuiască Bănel Nicoliță! Casa de pământ mai are puțin și se prăbușește: „Dacă ar putea cineva să ne aducă măcar o sticlă de ulei” – FOTO

„Am lucrat la fabrica din CUG, dar când a dat faliment am rămas fără un loc de muncă. Stăteam cu chirie pe Agatha Bârsescu și când am rămas fără bani m-a dat afară. De atunci am ajuns pe stradă și nu a fost ușor”, povestește Petru Munteanu, cu lacrimi în ochi.

Din nefericire, acesta a fost sacul de box al unor oameni, fiindcă își petrecea atât zilele, cât și nopțile pe niște bănci, în parc, fiind expus tuturor pericolelor. Obiectivul său a fost supraviețuirea, astfel că nu a intrat în conflicte, lăsând trecătorii fără suflet să-l lovească.

„Pe stradă e greu. Frig, oameni răi și multe altele. Am fost lovit de multe persoane, fără să fac nimic. Pur și simplu, pe mulți îi deranjam că locuiam pe o bancă sau într-o stație și atunci nu aveam putere, stăteam. Tăceam și așteptam să plece. Apoi îmi continuam drumul și încercam să trăiesc de pe o zi pe alta”, adaugă bărbatul.

Cu toate acestea, a reușit să rămână optimist și a ajuns în Centrul de Tranzit, unde este îngrijit cu foarte multă atenție. Pentru el, acest lucru e tot ce contează.

„Aici este cald și bine. Nu mai stau pe bănci, unde mă pot lovi toți. Sunt în siguranță, iar doamnele de aici au grijă de mine, mă tund, mă spală, îmi dau de mâncare și locuiesc în curățenie. Nici nu am cuvinte…”, mai spune Petru Munteanu,  plin de bucurie.

Oamenii care locuiesc la Baia Publică Iași au parte de 3 mese pe zi și sprijin în fiecare zi

Chiar dacă a ajuns într-o situație greu de imaginat, ieșeanul încearcă să se pună pe picioare

Petru Munteanu a ajuns să sufere și de diferite boli, pentru că a stat foarte mult timp în ploaie și vânt

Petru Munteanu a ajuns să sufere și de diferite boli, pentru că a stat foarte mult timp în ploaie și vânt, până să ajungă la Baia Publică, unde are parte de tot confortul. Dar acesta este optimist și face tot posibilul ca la vară să meargă la muncă.

„Am stat în ploaie, în vânt și acum sufăr. M-au dus la medic oamenii de aici și mă voi face bine. La vară îmi doresc să merg la muncă, pentru a mă pune pe picioare. Dacă nu am nicio rudă care să mă ajute, trebuie să mă descurc singur”, mărturisește bărbatul.

În cadrul Centrului de Tranzit există un psiholog care este alături de oameni și încearcă să lucreze cu ei pentru a prinde încredere și pentru a se reintegra în societate. Aceștia sunt foarte bucuroși de căldura sufletească pe care o primesc de la angajați.

„Aici este o doamnă psiholog și ne ajută. E mai greu, pentru că pe străzi nu vorbești cu nimeni și totul se transformă într-un vis urât, dar cu ajutorul oamenilor de aici reușim să trecem peste. Seara, când ajung în acest loc, parcă uit de toate și mă simt cel mai bine, de zici că e casa mea”, mai zice un alt bărbat care a fost nevoit să locuiască pe străzi.