„John frizerul”, cum este cunoscut Ionuț Muscu, este unul dintre copiii instituționalizați care au arătat că se poate să-ți faci un rost în viață prin multă muncă și cu „puțin ajutor de la Dumnezeu”, cum spune chiar el. După ce a reușit să-și îndeplinească visul și și-a deschis propria frizerie, acum a primit o nouă lovitură: nu mai poate ține salonul deschis din cauza crizei de coronavirus. Această mică afacere era singura sursă de venit pentru familie. „Este destul de greu. Dar măcar copiii sunt sănătoși”, spune Ionuț Muscu.
Familia Muscu este una dintre familiile din Iași care resimte efectele stării de urgență și a blocajului din economie. Micii antreprenori au fost nevoiți să pună lacătul pe afacerile lor, iar acum nu mai au nicio sursă de venit.
„Am trei copii: o fată și doi băieți. Soția mea nu lucrează, are probleme de vedere și e casnică, stă cu copiii. Acum doi ani am deschis frizeria, unde lucram singur. Am închis-o pentru că acum, cu coronavirusul, nu ne mai lasă să lucrăm. Sunt și operat, stăm în chirie, plătim mult la întreținere, trebuie să plătesc și chiria la salon. Luna asta nu pot plăti pentru că nu am de unde. Mai vine un client la mine, îl tund, mă mai duc eu la el acasă. Știu că nu e bine, dar ce să fac? Trebuie să scot și eu bani de mâncare pentru familia mea”, spune Ionuț.
Frizeria, pasiune din copilărie
Tânărul a trăit toată viața într-un centru de plasament. La 18 ani, când a fost nevoit să părăsească instituția care i-a fost casă întreaga copilărie și adolescență, s-a trezit că rămâne pe drumuri, fără bani sau un loc de muncă. După ce a trăit pe străzi în primele luni și a dat testul maturității, a avut norocul să îl întâlnească pe cel care i-a îndrumat primii pași spre realizarea visului său: „Nea Gelu”. Acesta l-a primit în frizeria sa și treptat a deprins tainele frizeriei de la mentorul său.
„Mi-a plăcut să tund de mic copil. Am făcut și școala profesională, iar la testare mi-au zis doamnele de acolo că tund foarte bine. Cred că am avut și puțin ajutor de la Dumnezeu”, spune Ionuț.
„John, mâini de foarfece”
În centrul de plasament a făcut „practică” pe colegii lui. Acesta își amintește că foarfecele i-a fost pus în mână pentru prima dată de femeia de serviciu care i-a arătat cum să tundă. De atunci nu a mai lăsat din mână foarfecele și a vrut să învețe cât mai multe despre tunsorile pentru băieți. După mulți ani de muncă și-a creat un renume în rândul prietenilor și al clienților și a început să fie numit „John, mâini de foarfece”, titulatură cu care se mândrește și care l-a determinat să participe la concursul „Românii au talent”, unde a tuns „cu zece foarfece odată”.
„Este destul de greu”
După ce a lucrat în frizeria lui „Nea Gelu” și a reușit să pună ceva bani deoparte, a închiriat un spațiu unde a amenajat o frizerie așa cum o visa încă din copilărie. Nu e ca saloanele luxoase din centrul orașului, însă în frizeria lui John este mereu curățenie, iar clienții pleacă mulțumiți. Bucuria că are ceva al lui s-a transformat însă în dezamăgire după ce a văzut că este nevoit să închidă salonul.
Pentru că toate grijile casei stau pe umerii lui Ionuț, acesta se gândește că va fi și mai greu de acum înainte pentru că nu mai are de unde să asigure traiul familiei. „Acum așteptăm, dar am înțeles că 2-3 luni nu mai putem lucra deloc. Este destul de greu. Nu avem pe nimeni, nu avem părinți care să ne ajute. Dar măcar copiii sunt sănătoși. Fac lecții pe WhatsApp , acasă”, mai spune Ionuț.
Model pentru copiii instituționalizați
Pentru că a vrut să ajute copiii din centrele de plasament, pe unii i-a tuns fără bani, iar pe alții a încercat să îi învețe să tundă și chiar i-a angajat în frizeria sa.
„Am ajutat tineri așa cum am fost ajutat și eu. Acum au și ei afaceri, au familii”, mai spune Ionuț. Acesta crede că numai cu ajutorul lui Dumnezeu a ajuns să fie tatăl a trei copii, să aibă o afacere și chiar un apartament. „Stau în casa statului, am primit un ajutor de la Primărie. Am primit locuința recent și am investit în ea toți banii pe care i-am adunat vreo doi ani. Am renovat totul. În casă nu era nici măcar o chiuvetă, iar pereții erau crăpați, cu mucegai. Am făcut tot ce s-a putut ca să trăim și noi decent, să aibă copiii condiții”, mai spune Ionuț.
Apartament primit de la Primărie
De-a lungul timpului, acesta a primit ajutor și din partea autorităților locale sau din partea unor asociații. Acesta spune că le este recunoscător tuturor celor care l-au ajutat.
„Mi-a făcut plăcere să îl cunosc pe domnul Ambasador al Americii (n.r.- Hans Klemm). Acesta a fost personal acasă la noi, cu cei de la asociația din Baia Mare, cu primarul și doamna Albișteanu care m-au ajutat să primesc locuința”, mai spune ieșeanul.
Acesta mai spune că tot ce vrea este să muncească pentru ca familiei lui să nu-i lipsească nimic, așa cum era și până acum. „Nu știu cum o să ne descurcăm. Este destul de greu…”, spune Ionuț.