Poveste de dragoste înfiripată la Centrul de Transfuzii din Iași! Cum au ajuns să se iubească și să transmită iubire prin sângele lor doi oameni minunați!

Doi soți din Iași au donat sânge la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină (CRTS) din Iași timp de mai bine de 20 de ani. Povestea lor de iubire este desprinsă din povești. Deși se cunoșteau din copilărie, niciodată nu s-au gândit că se vor reîntâlni după zeci de ani și vor forma o familie fericită

Irina Crețu are astăzi 51 de ani și este una dintre cele mai vechi donatoare de sânge de la CRTS Iași. Femeia donează sânge de 17 ani. Deși viața a pus-o la multe încercări, și-a dorit întotdeauna să-și ajute aproapele. A început să doneze sânge din momentul în care un coleg de serviciu, aflat pe patul de spital, avea nevoie urgentă de transfuzie pentru a-i fi salvată viața.

Stirile PROTV

Cod portocaliu și galben de viscol şi vânt în mai multe zone din țară. Care sunt județele afectate de vreme rea. HARTĂ

RomaniaTV

ȘOC! Victor Cornea a părăsit-o pe Andreea Bălan chiar în ziua de Crăciun. Anunțul făcut de sportiv

Timp de 17 ani, din 4 în 4 luni, Irina a mers la CRTS și a donat sânge pentru a-i ajuta pe bolnavii aflați în stare critică în spitalele din Iași. La vârsta de 35 de ani, după ce trecuse printr-un divorț dureros și când speranța că-și va mai găsi fericirea se disipa de la o zi la alta, Irina l-a reîntâlnit pe Marian, pe cel care l-a avut ca prieten în copilărie. Abia din acel moment femeia a simțit că viața ei prinde contur. Împreună, au salvat viața a zeci de ieșeni.

Irina: „Doresc tuturor femeilor să fie binecuvântate de Dumnezeu cu un bărbat ca al meu”

Povestea de dragoste a Irinei și a lui Marian Crețu începe în urmă 15 ani, când după mai mulți ani în care au încercat să-și găsească liniștea într-o relație, nu au reușit. Deși se cunoșteau încă din copilărie, cei doi au urmat căi diferite. Soarta însă i-a adus împreună în momentul în care niciunul dintre ei nu mai credea în iubire. Împreună au decis să salveze, prin donarea de sânge, viața a zeci de ieșeni internați în spital.

„Mă cunoșteam cu soțul meu încă din copilărie. Am petrecut ani de zile împreună în cartierul Nicolina. Bineînțeles că mai târziu fiecare și-a început propria viață, eu în direcția mea, el în direcția lui. L-am întâlnit după 10 ani de la divorțul de primul meu soț. Marian a venit în viața mea ca o minune. Doresc tuturor femeilor să aibă un bărbat ca al meu. Abia când l-am cunoscut mi-am găsit liniștea și pacea pe care o căutam de ani de zile. Soțul meu este mai mic decât mine cu 5 ani, dar asta nu ne-a împiedicat să ne trăim povestea de iubire”, spune Irina Crețu.

Marian este donator de sânge încă din perioada în care era în armată. Timp de mai bine de 20 de ani, o dată la 4 luni, era prezent la CRTS

Irina a devenit donatoare de sânge la CRTS Iași în urmă cu 17 ani. Totul a început când un coleg de serviciu, aflat în stare critică, avea nevoie de transfuzii de sânge. De atunci, timp de 17 ani, nimic nu a oprit-o să se prezinte o dată la 4 luni la CRTS. Când l-a reîntâlnit pe Marian, a aflat că și el era donator de sânge, așa că au dezvoltat un obicei de familie ca, periodic, să meargă la donare.

„Eu am început să donez sânge în urmă cu 17 ani, când un coleg de-al meu a avut nevoie de transfuzii. Soțul meu a donat timp de mai bine de 20 ani, încă de când era în armată. Ne făcusem un obicei din a merge la CRTS, o dată la 4 luni, și asta pentru că mereu ne-am gândit la oamenii din spital care au nevoie de ajutorul nostru, al celor sănătoși. Totodată, de fiecare dată după ce am donat sânge, mă simțeam foarte bine și asta m-a determinat să continui cu acest obicei. Din păcate însă, din cauza unor rigori impuse de CRTS, atât eu, cât și soțul meu am fost nevoiți să nu mai mergem la donare”, adaugă femeia.

Regulamentul CRTS Iași i-a determinat pe soții Crețu să nu mai meargă să doneze sânge

Regulamentul CRTS prevede faptul că orice persoană trecută de 50 de ani, pentru a putea dona, trebuie să-și facă periodic o serie de analize și să le prezinte la centru. Acest lucru i-a determinat pe soții Crețu să renunțe la ideea de a mai merge la donare.

„Mi-am dorit tare mult să continui să merg la CRTS să donez sânge. Din păcate însă, acest lucru nu va mai fi posibil. La fiecare câteva luni, trebuie să prezint la centru o serie de analize amănunțite care să ateste faptul că sunt complet sănătoasă. Mi se pare extrem de firesc. Însă, din cauza lipsei de timp, nu mă pot duce o dată la câteva luni să umblu prin spitale pentru a-mi face toate analizele. Sunt destul de multe investigații pe care trebuie să le am la dosar. Pentru a fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate din Iași, trebuie să merg la fiecare început de lună și nu este întotdeauna posibil.

Soțul meu a fost diagnosticat cu diabet și nu mai poate merge nici el să doneze. Din punctul meu de vedere, cel mai bine ar fi fost ca CRTS Iași să ne asigure aceste analize, să facă un contract de colaborare cu un laborator privat, pentru a nu fi nevoiți noi să ne plimbăm din spital în spital. Am decis împreună cu soțul meu că e timpul să ne retragem”, mai spune Irina.

Irina Crețu: „Conștientizăm necazul unui pacient care are nevoie de transfuzie de sânge abia când noi ne confruntăm cu o astfel de situație”

Chiar dacă soții Crețu nu mai pot dona, aceștia îi îndeamnă pe tineri, și nu numai, să meargă la CRTS pentru a dona sânge. Din cauza faptului că Irina a trecut vârsta de 50 de ani, deși nu suferă de boli cronice, trebuie să se plimbe prin spitale o dată la câteva luni pentru a aduna acte medicale care să ateste că este încă aptă să doneze.

„Îi îndemn pe toți să meargă să doneze. Mulți nu ne gândim foarte mult la oamenii care suferă în spitale. Conștientizăm nevoia unui pacient de a beneficia de transfuzie de sânge abia în momentul în care un membru din familia noastră se confruntă cu această problemă sau chiar noi. Eu aș merge cu inima deschisă să donez, dar sunt prea multe reguli cu care nu mai pot ține pasul. Este o senzație unică aceea de a fi donator de sânge. Practic, contribui la salvarea vieții oamenilor aflați în suferință”, încheie ieșeanca.