Potrivit Preşedinţiei Ungariei, protestul Ministerului de Externe: „Este exagerat și nejustificat, dar nu neobișnuit”

Potrivit Preşedinţiei Ungariei, protestul Ministerului de Externe din România în urma declaraţiilor făcute de preşedintele maghiar în timpul vizitei efectuate în Transilvania este exagerat şi nejustificat, însă nu este unul neobişnuit, a scris Mandiner.hu, luni.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti după ce în cadrul vizitei private făcute în România de preşedinta Novak Katalin „au fost lansate mesaje publice neadecvate”.

Stirile PROTV

Un bărbat din Ploiești a sunat la 112 pentru că doi vecini nu răspundeau la ușă. Polițiștii au făcut o descoperire năucitoare

RomaniaTV

Acuzații DURE la adresa lui Honorius Prigoană. Un om foarte rece, închis și deloc prietenos. Caracterul lui ar lăsa de dorit. Ce s-a aflat acum despre el

Novak Katalin a participat, sâmbătă, la procesiunea de Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc postând apoi pe Facebook un videoclip cu „Imnul Ținutului Secuiesc”. În dreptul postării, preşedintele Ungariei a scris un vers al imnului secuiesc: “Nu lăsa Transilvania să se piardă, Dumnezeul nostru”.

Potestul Ministerului de Externe din România este exagerat şi nejustificat

Mandiner.hu a contactat Preşedinţia Ungariei, care a răspuns publicaţiei că protestul Ministerului de Externe din România este „exagerat şi nejustificat, însă nu este unul neobişnuit”.

Potrivit reacţiei Preşedinţiei Ungariei, postarea în cauză – care a fost inspirată de imnul secuiesc intonat în cadrul pelerinajului de la Şumuleu Ciuc – poate fi regăsită în continuare pe pagina de social media a preşedinţiei. În cele din urmă, preşedinţia a citat salutul reformaţilor transilvăneni: „Pace de la Dumnezeu!”, potrivit Hirado.hu.

Sâmbătă, câteva sute de mii de oameni au luat parte la marele pelerinaj de Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc. La eveniment a participat și preşedinta Ungariei, Novak Katalin, care a fost întâmpinată cu aplauze de mulţimea impresionantă de pelerini, conform Agerpres. Novak Katalin a însoţit cordonul oficial, format din preoţi şi pelerini, având în frunte steagul sfânt al Şumuleului, Laborumul, care a plecat din faţa bisericii franciscane de la Şumuleu Ciuc.

Printre pelerinii din cordonul oficial s-au numărat fostul preşedinte al Ungariei Ader Janos, împreună cu soţia sa, care participă în fiecare an la eveniment, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, vicepremierul Kelemen Hunor, miniştrii Tanczos Barna şi Eduard Novak, precum şi alţi reprezentanţi ai comunităţii maghiare din România sau oficiali de la Budapesta.

Reacția Ministerului român de Externe

Duminică seară, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că l-a contactat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti după ce în cadrul vizitei private a preşedintei Novak Katalin în ţara noastră „au fost lansate mesaje publice neadecvate”:

„MAE român l-a contactat prompt pe ambasadorul Ungariei în România şi a transmis dezaprobarea fermă cu privire la faptul că, în pofida repetatelor apeluri ale părţii române la manifestarea reţinerii în declaraţii şi mesaje publice în contextul vizitelor private efectuate de oficiali şi politicieni ungari în România, şi în contextul vizitei din aceste zile au fost lansate mesaje publice neadecvate, precum cel care vizează o regiune istorică a României”.

Ministerul român de Externe mai spune că astfel de mesaje nu sunt în concordanţă cu relaţiile de bună vecinătate şi colaborare dintre România şi Ungaria.

„În context, a mai fost precizat faptul că astfel de declaraţii nu corespund dezideratului promovării unei relaţii pragmatice, de bună vecinătate şi colaborare dintre cele două ţări, în interesul nemijlocit al cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie, precum şi spiritului Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996) şi Declaraţiei de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI (adoptată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002)”, adaugă MAE.