Anchetă spectaculoasă, declanșată de polițiștii din Iași! Aceasta este legată de o piață neagră care a explodat. Miza este una ce are în prim-plan o serie de obiecte rare și valoroase care au ajuns să fie vândute inclusiv pe OLX.ro cu 150 de mii de lei. La finalul săptămânii trecute, un individ a postat un anunț (cu fotografie) cu un topor celtic (vechi de aproximativ 3.000 de ani). În plus, în decembrie 2020, un cetățean a predat un mic tezaur (pe care susține că l-a descoperit în localitatea Scânteia – județul Iași) cu 300 de monede otomane de argint. Totuși, autoritățile responsabile dezvăluie că situația este dubioasă
Polițiștii din Iași au demarat, în ultimele luni, o serie de anchete spectaculoase! Totul a plecat de la o piață neagră care a luat proporții. Asta după ce au ieșit la iveală o serie de valoroase și interesante obiecte de patrimoniu. Din păcate, unele dintre ele, nu au fost declarate de cei care le-au găsit sau intrat în posesia lor. În acest context, Poliția de Patrimoniu a derulat investigații pentru a fi recuperate. Spectaculos este că, la finalul săptămânii trecute, un topor celtic a fost scos la vânzare pe Internet.
Topor celtic (vechi de aproximativ 3.000 de ani), scos la vânzare pe OLX.ro cu 150 de mii de lei
Un caz concret este cel legat de faptul că, la finalul săptămânii trecute, un individ a postat un anuț (cu fotografie) cu un topor celtic (vechi de aproximativ 3.000 de ani).
„Am fost sunat de un fost student care mi-a semnalat că a apărut acest anunț pe OLX.ro. L-am sunat pe cel care și-a lăsat și numărul pe Internet… Mi-a răspuns o voce de adolescent, ceea ce îmi pare suspect. Mi-a spus că a descoperit artefactul lângă orașul Iași, dar nu a vrut să spună unde… Eu m-am dat drept cumpărător și i-am spus că-i ofer o sumă mai mică. A spus că se mai gândește și că mă sună el dacă acceptă oferta!”, a declarat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.
Pe de altă parte, istoricul și arheologul arată că în Moldova se cunosc puține descoperiri de tip depozite din obiecte de bronz, ceea ce sporește însemnătatea și valoarea toporului celtic.
„Asemenea artefacte dovedesc că o lume tracică era bine închegată, în jurul anului o mie înainte de Cristos (inclusiv în arealul Moldovei de astăzi), cu numeroase aspecte spirituale în care se regăsesc și asemenea depuneri de unelte și arme de bronz”, a mai precizat conf. univ. dr. Vasile Cotiugă.
Cel care nu declară, în termen de 72 de ore, descoperirea obiectelor de patrimoniu, riscă amendă de la 2.000 la 50.000 de lei
În acest context, legislația arată că (Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 ce reglementează regimul juridic general al descoperirilor și al cercetării arheologice, precum și protejarea patrimoniului arheologic, parte a patrimoniului cultural național):
„neanunțarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2), de către titularul autorizației de cercetare, cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei; c) neanunțarea de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (4), în termenul stabilit de prezenta Ordonanță (72 ore), a descoperirilor arheologice întâmplătoare, cu amendă de la 2.000 lei la 50.000 lei și confiscarea bunurilor descoperite;”.
De reamintit că, la data de 13 decembrie 2015, în zona Pădurii Uricani, localitatea Miroslava, cetățeanul Cezar Cioran a scos la iveală (cu ajutorul unui detector de metale) un depozit de obiecte din bronz, constituit și din topoare de tip celtic. Pentru asta (le-a anunțat conform legii), tânărul a primit 30 la sută din valoarea tezaurului pe care l-a scos la iveală, după ce experții l-au analizat.
În decembrie 2020, un cetățean a predat un mic tezaur (pe care susține că l-a descoperit în localitatea Scânteia – județul Iași) cu 300 de monede otomane de argint
În plus, în decembrie 2020, un cetățean a predat un mic tezaur (pe care susține că l-a descoperit în localitatea Scânteia – județul Iași) cu 300 de monede otomane de argint. Totuși, autoritățile responsabile dezvăluie că situația este dubioasă. Mergând la fața locului, specialiștii au analizat așa-zisul loc unde individul afirma că găsit tezaurul și, datele preliminare, arată că este o posibilitate ca monedele să fi fost găsite de mai mult timp și că ar putea fi și alte asemenea exemplare. Ca date istorice, de reliefat că asprul este o monedă otomană din argint, care a circulat în Țările Române începând cu secolul XV până la începutul secolul XIX. El este explicat în Dicționarul Academiei:
„Este cea mai mică monedă turcească de argint de pe vremuri, valorând în Țarile Românești (în secolul al XVII-lea) a șasea parte dintr-un potronic de argint și a douăsprezecea dintr-un florint de argint și 1/80 dintr-un leu (cu alte cuvinte, o lăscaie sau o jumătate de para), la începutul secolului al XIX-lea”.
Între anii 1.500-1.580, moneda otomană de argint aspru a dominat categoric piața monetară din Țara Românească și Moldova, după 1580 rolul asprilor fiind marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi.