Politico analizează alegerile prezidențiale din România

Alegerile prezidențiale și parlamentare din România, din noiembrie, au intrat sub lupa jurnaliștilor de la Politico, care fac o analiză pe larg a felului în care se desfășoară campania în țara noastră, discutând inclusiv de candidați – „de la un fost șef adjunct la NATO și până la un fost huligan de peluză cu idei de extremă dreapta”, scrie Politico.

Jurnaliștii de la Politico scriu că alegerile din România pot avea două direcții – păstarea perspectivei centriste și pro-europene, sau virajul spre politici naționaliste care ar declanșa noi alarme la Bruxelles, mai ales având în vedere proximitatea fizică de războiul din Ucraina și rolul economic crucial al țării în Europa de sud-est.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

A venit POLIȚIA în curtea lui Dragoș Bucur. Ce s-a întâmplat și cine este VINOVAT: 'Nu cred!'

Românii se confruntă cu un climat politic ultra-polarizat

Românii se confruntă cu un climat politic ultra-polarizat, având printre candidați de la un fost șef adjunct al NATO acuzat că are legături cu un propagandist al Kremlinului la un altul care laudă în mod deschis liderul fascist al țării din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Politico scrie că, cu o lună până la primul tur al alegerilor prezidențiale, nu există un favorit clar – candidații partidelor tradiționale se chinuie să iasă în față, însă sunt afectați de o percepție publică negativă – că sunt corupți și vulnerabili la clientelism.

Problemele de securitate, mai ales faptul că în România ajung frecvent drone rusești eșuate sau că vasele cu grâne sunt atacate aproape de coastele sale, sunt puțin importante în cadrul dezbaterii politice generale, mai scrie publicația.

„Identitatea sa, formată dintr-o combinație de credință ortodoxă și o limbă neo-latină, a fost un element definitoriu al statutului de outsider al României în regiunea Balcanilor (n. red. – România nu face parte, geografic, din peninsula balcanică). Aceasta a făcut ca fasciștii din Al Doilea Război Mondial, dar și regimul postbelic al lui Nicolae Ceaușescu să accentueze puternic retorica etnocentrică”, continuă analiza Politico.

„Principalul subiect de dezbatere care domină aceste alegeri, dar nu doar pe ele, este naționalismul sau fabricarea de non-probleme pentru a distrage de la problemele reale ale țării. Oamenii așa au crescut și au ajuns să se aștepte ca aceste chestiuni să facă parte din politică”, spune Rufin Zamfir, expert citat de Politico.

Politico: Extremiștii, pe val

În această zonă a naționalismului, eforturile sunt conduse de AUR, un partid de extremă dreapta care a intrat neașteptat în Parlamentul României în 2020, cu o platformă formată dintr-o idee singulară – re-unificarea cu Republica Moldova, continuă Politico.

George Simion, pe care Politico îl creditează cu posibilitatea de a ajunge în turul doi, citând un sondaj Sociopol, este un „fost activist de extremă dreapta devenit șef de partid” și a devenit faimos auto-declarându-se „președintele celor mulți” și spunând că Holocaustul e o „problemă minoră”, despre care copii nu trebuie să învețe la școală.

Înainte de a intra în politică, Simion a fost un membru al grupării „Honor et Patria”, o organizație de extremă dreapta, mai scrie publicația.

Deși Simion este în centrul atenției la București, continuă Politico, un scandal major care i-a zguduit campania a venit din direcția Dianei Șoșoacă, despre care publicație spune că e o lideră de partid „anti-semită și pro-rusă”.

Publicația a amintit și declarația anti-semită a Dianei Șoșoacă de după decizia CCR care i-a invalidat candidatura la prezidențiale, dar și faptul că ea a fost suspendată din Parlamentul European pentru răbufniri fasciste.

Dacă scandalurile și narațiunile pro-fasciste devin ceva obișnuit pentru politica românească, și nu rămân doar niște întâmplări, țara va primi, cel mai probabil, și mai multă atenție internațională, însă pentru toate motivele greșită, se concluzionează în analiza Politico.