Pogorârea Sfântului Duh: Semnificație și istoric

Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare cunoscută și sub denumirea de Rusalii sau Cincizecime, se celebrează, an de an, la 50 de zile după Înviere.  Anul acesta, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Pogorârea Duhului Sfânt asupra Sfinţilor Apostoli, duminică, 12 iunie. Pogorârea Duhului Sfânt constituie momentul în care a luat naştere Biserica, aceasta fiind ziua în care apostolii au devenit vestitori ai Învierii şi ai învăţăturii lui Iisus Hristos.

Rusalii se numără printre cele mai vechi sărbători creştine, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Până la începutul secolului al IV-lea, Cincizecimea marca o sărbătoare dublă: atât Înălțarea, cât și Pogorârea Sfântului Duh. În acest sens, elocvente sunt mărturiile istoricului Eusebiu din Cezareea. După anul 400, sărbătorea Înălțării a fost stabilită la 40 de zile după Înviere, rămânând ca Cincizecimea să marcheze doar Pogorârea Sfântului Duh.

Stirile PROTV

Incendiu puternic la mai multe magazine din București. A fost emis mesaj RO-Alert, din cauza degajărilor de fum. FOTO

RomaniaTV

Scandal monstru după ce Aura Șova a câștigat Vocea României 2024. Acuzațiile dure au bombardat internetul: “Să vă fie rușine!”

În credința populară, Rusaliile reprezintă spiritele defuncților, numite și Iele sau zâne rele. Cuvântul rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor

02:00, 21 Dec 2024

Creștinii ortodocși îl sărbătoresc duminică pe Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului

02:00, 20 Dec 2024

Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat, ziua în care se sacrifică porcul de Crăciun

Semnificația biblică a sărbătorii Pogorârea Duhului Sfânt

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele și dansul lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. În popor se spune că persoana luată de Iele cade într-o transă, care nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor

Dacă la Botezul Domnului, Duhul Sfânt s-a întrupat în chip de porumbel, în ziua Cincizecimii, acesta s-a pogorât peste apostoli sub forma unor limbi de foc, pentru a arăta că este în legătura cu Cuvântul cel Viu, dar și pentru a demonstra faptul că Dumnezeu este mistuitor. Venirea Sfântului Duh peste Apostoli, care se găseau în foişorul Cinei de Taină, de pe muntele Sion, este descrisă astfel:

„Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (…) Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?” (Fapte 2, 1-13).

După Pogorârea Duhului Sfânt, apostolii au început să grăiască în limbile tuturor neamurilor. Văzând această întâmplare, mulțimea i-a crezut pe ucenicii lui Iisus Hristos ca fiind beți, moment în care apostolul Petru a vorbit mulțimii, demonstrând contrariul. După cuvântarea lui Petru, aproximativ 3000 de persoane s-au convertit la creștinism, aceștia alcătuind cea dintâi comunitate creștină

În unele zone ale țării, oamenii își împodobesc casele și porțile cu ramuri de nuc, tei, stejar sau plop

Ce tradiții și obiceiuri respectă românii de Rusalii

Dacă la Botezul Domnului, Duhul Sfânt s-a întrupat în chip de porumbel, în ziua Cincizecimii, acesta s-a pogorât peste apostoli sub forma unor limbi de foc, pentru a arăta că este în legătura cu Cuvântul cel Viu, dar și pentru a demonstra faptul că Dumnezeu este mistuitor

În credința populară, Rusaliile reprezintă spiritele defuncților, numite și Iele sau zâne rele. Cuvântul rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor. De asemenea, termenul face referire și la fetele împăratului Rusalim, despre care se crede că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. Există tradiția conform căreia Rusaliile ar fi spiritele morților, care după ce și-au părăsit mormintele în Joia Mare, pentru a petrece Paștele cu cei vii, refuză să mai plece de pe pământ. Pentru a le îmbuna, oamenii le-au dat diferite nume: Iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele și dansul lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. În popor se spune că persoana luată de Iele cade într-o transă, care nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

De Rusalii, la fel ca și în cazul altor sărbători de calendarul ortodox, românii respectă cu sfințenie o serie de tradiții și obiceiuri. În unele zone ale țării, oamenii își împodobesc casele și porțile cu ramuri de nuc, tei, stejar sau plop. Se crede că astfel, cei ai casei sunt feriți de rău și de boli. Flăcăii din sate merg în pădure după ramuri, pe care le duc mai apoi la biserică. Odată sfințite, ramurile sunt împărțite tuturor participanților la slujbă. Credincioșii ortodocși pun aceste crenguțe la icoane. În unele zone ale țării, femeile fac diverse descântece pentru a alunga Ielele.

De asemenea, ușile sunt unse cu usturoi, crezându-se că astfel casa va fi păzită de rele și ghinion tot restul anului. Cu prilejul Pogorârii Sfântului Duh, gospodarii ung cu usturoi și ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.