Atunci când ai pierdut persoana cea mai dragă, cauți să îi adugi un omagiu fie prin poezii despre mama decedată sau prin diferite mesaje emoționante. Sufletul îți este greu și nimeni nu poate să îți înțeleagă durerea. Pentru a se alina și a păstra mereu vie amintirea mamei, multe persoane aleg să îi dedice unele versuri.
Amintirea mamei îți va rămâne mereu întipărită în memorie alături de clipele petrecute alături de ea.
Poezii despre mama decedată
Unii scriitori au compus poezii pentru mamele decedate. Fie au trecut prin situația de a-și pierde mama, fie vor să ajute pe cei care au trecut deja prin asta. Cuvintele alese de către aceștia sunt un adevărat tribut și transmit o emoție greu de descris.
În rândurile pe care autorii le-au transpus pe hârtie, fac ca anumite amintiri să redevină realitate.
Silvia N., autoarea poeziei de mai jos, i-a dedicat versurile mamei sale care a plecat mult prea devreme dintre noi, pe 27 decembrie 1981.
Pe alte tărâmuri ai plecat,
Cu inimi sfărâmate,de sloi,
lăsându-ne-ai.Cum te-ai îndurat?
O, mamă! tu n-ai gândit la noi !
În ochi aveai păreri de rău,
Când ne-ai privit ultima oară
Şi printre genele ce se zbăteau
Întrezărit-am lacrima-ţi amară.
Şi pleoapele ce s-au închis,
Purtau amprenta disperării
Iar sufletul s-a aplecat învins,
Şi s-a-nălţat în toiul înserării.
Mi-e dor de chipu-ţi zâmbitor,
De mâna-ţi caldă ce ţi-o aşezai
Pe creştetul meu mereu gânditor,
De vocea-ţi caldă,când mă dojeneai.
Mi-e dor să îţi cunoşti nepoţii,
Ce te iubeau doar din poveşti
Aşa cum te iubeam cu toţii,
Mi-e dor să mai trăieşti !!!
Mi-e dor de tine dragă mamă,
Că-i fost prea tânără să pleci !
Şi n-ai băgat de loc de seamă
Că ne-ai lăsat singuri pe veci !
Nu am nimic…dar tot aş da !
Să îmi apari măcar odată-n faţă !
Să stai în soare să te pot vedea
Şi să te iert că nu mai eşti în viaţă !!!
Înlăcrimată și tăcută – o poezie cutremurătoare despre mama decedată
Un alt scriitor, George Bajenaru, a scris și el o poezie la fel de emoționantă ca cea a Silviei.
Înlăcrimată și tăcută,
Fară să ții de nimeni seamă,
Pe-o cale sfânta, nevăzută,
Te-ai dus, și n-o să mai vii, mamă
Ai lăsat casa-mbelsugata,
De multa dragoste și dor,
Ai lăsat ușa descuiată
Și poarta tot fară zăvor.
Va veni timpul să se mire,
De câte sunt în urma ta,
Iar tu rămâi o amintire,
Induiosindu-mi inima.
În casa candela-i aprinsa,
Iar Maica Domnului veghează.
Căci a ramas icoana trează,
La rugăciunea ta nestinsă.
Voi veni ca și-nainte,
Să te mai văd și să vorbim,
Să-ți aud dulcile cuvinte
Prin gura florilor de crin.
Când iarba moale, mătăsoasă,
Vă crește iar din mâna ta,
Să știi, măicuță, că acasă,
Eu nici în somn nu te-oi uita.
Și dacă-n lumea de vecie
Îl vei găsi cumva pe tata,
Să-i spui că doar prin poezie
Îl voi vedea ca altădată.
Voi caută un drum pe unde
Să te mai văd și sa te strig,
Că fară voi mi-e tare frig
Și simt că pier printre secunde.
Și dacă ceața dintre noi
Nu m-o lasă a vă vedea,
Voi arde-o cu lumina mea,
Că să ajung până la voi.
Amin
Pierderea celei mai iubite ființe din viața noastră este fară dar și poate un moment greu de depășit. Creștinii continuă să trimită mesaje pentru cei adormiți pentru a le păstra mereu amintirea vie, fie că este prin intermediul unei poezii despre mama decedată, fie printr-un citat sau altele.